Mai mulți medici cardiologi din țări puternic afectate de pandemia de coronavirus atrag atenția asupra faptului că virusul SARS-CoV-2 poate afecta inclusiv inima, nu doar plămânii. Ultimele cercetări în domeniu relevă faptul că actualul coronavirus, la fel ca și celelalte virusuri respiratorii, ar putea afecta sistemul cardiovascular al bolnavului, chiar și în cazul persoanelor sănătoase. Atunci când acest lucru se întâmplă, se produce o inflamaţie a muşchiului inimii numită miocardită.
Ținta principală a virusului sunt plămânii, însă acest lucru are efect și asupra cordului, mai ales în cazul unuia afectat cronic. Persoanele vârstnice, cu boală cardiacă, hipertensiune arterială, sunt mai predispuse să dezvolte simptome mai severe în cazul unei infecţii cu SARS-CoV-2. Prof. univ. dr. Elvira Craiu a explicat în cadrul unui interviu Focus Press care sunt efectele COVID-19 asupra inimii și a accentuat faptul că panica, efortul fizic și expunerea la frig sunt contraindicate în această perioadă, iar izolarea este o metodă eficientă de combatere a răspândirii coronavirusului. Cu alte cuvinte, dacă nu sunt elemente de urgență care ar destabiliza aparatul cardiovascular, bolnavii nu au de ce să intre în panică.
Medicul Craiu are o experiență profesională de peste 30 de ani în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiologice prin tehnici medicale specializate. Este medic primar în Cardiologie cu o bogată activitate științifică, fiind membru permanent al Uniunii Medicale Balcanice, al Societății Române de Cardiologie, al Societății Europene de Cardiologie, al Societății Europene de Hipertensiune, al Societății Internaționale de Hipertensiune. A avut în pregătire, în Secția de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, peste 50 de medici stagiari și peste 40 de medici rezidenți în diferite specialități. Medicii din prima linie sunt niște eroi și trebuie felicitați, susținuți acum, dar și în viitorul apropiat când vor ieși victorioși din lupta împotriva COVID-19, consideră prof.univ. dr. Elvira Craiu.
Reporter: Colegiul American de Cardiologie avertizează că riscul de a dezvolta complicații este mai mare în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. Îmi puteți spune care ar fi efectele COVID-19 asupra inimii?
Prof.univ.dr. Elvira Craiu: De la bun început trebuie să știe toată lumea că Societatea Română de Cardiologie și Hipertensiune face parte din colectivul mare, să zic așa, al Societății Europene de Cardiologie care are foarte multe studii comune cu acest Colegiu American. Americanii au comunicat, de exemplu, niște complicații cardiovasculare. Asta nu înseamnă că europenii, inclusiv noi, nu întâmpinăm aceste necazuri. Acest COVID face ravagii din punct de vedere al imunității, mai ales la bolnavii cardiovasculari vârstnici. De aceea, această grupă de bolnavi este cea mai afectată la acest moment. Toate bolile cardiovasculare se pot complica. Inclusiv diabetul, inclusiv insuficiența respiratorie veche la marii fumători. De exemplu, cei care au bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC, o afecțiune caracterizată prin obstrucția căilor aeriene -n.r.). La acesți pacienți, mai ales cei care nu țin un regim, nu au un tratament, boala cardiovasculară, diabetul, bronșita, se poate complica. Ceea ce au descoperit americanii și au comunicat relativ recent este faptul că indiferent de vârstă și indiferent ce alte comorbidități are pacientul respectiv în contextul impregnării acestui COVID-19 se manifestă o boală foarte, foarte gravă: miocardita! Miocardita de cauză virală este o situație greu de diagnosticat în perioada de debut. Este foarte greu de tratat în perioada în care boala se desfășoară în toată plenitudinea ei. Miocardita se adaugă la toate celelalte elemente, să zic negative, ale comorbidităților cardiovasculare și a riscurilor cardiovasculare la bolnavul diabetic care are și insuficiență respiratorie. Ceea ce vreau să adaug, și mulțumesc că mi-ați dat această posibilitate, este faptul că au existat voci care au spus mai mult sau mai puțin oficial, să zic așa, că bolnavii care fac insuficiență respiratorie, pneumoniile deosebite ale acestui virus, nu ar trebui să ia tratament antihipertensiv, respectiv tratament cu inhibitorii de enzimă de conversie ai angiotensinei (IECA, prescriși pe scară largă în tratamentul HTA, al insuficienței cardiace sau al bolii cronice de rinichi -n.r.) care ar însemna: tritace (conține un medicament numit ramipril –n.r.), prestarium, captopril, perindopril, zofenopril. Nu ar trebui să ia acești inhibitori de enzimă de conversie și acești sartani (blocanții receptorilor de angiotensină – BRA, sartani, au aceleași indicații și contraindicații ca și IECA –n.r.) care ar însemna, de exemplu, telmisartan, pentru că ar îngreuna evoluția respiratorie pulmonară a bolnavului cu COVID. Ar fi o foarte, foarte mare greșeală. Sfatul meu pentru pacienți hipertensivi este să urmeze tratamentul primit până la acest necaz de la medicul de familie, să nu încerce să-l modifice după o părere spusă de un om mai mult sau mai puțin pregătit, convins de ceea ce spune. Aceste două feluri de tratament antihipertensiv nu trebuie întrerupt cel puțin în tratamentul ambulator. În momentul în care bolnavul se internează și este în supraveghere medicală, în momentul în care fenomenele respiratorii sunt importante, medicul din secția de spital va organiza și tratamentul antihipertensiv așa cum o dispune evoluția. Îmi pare teribil de rău pentru bolnavii mei pe care eu nu-i pot ajuta doar cu o părere. Nu o consultație la distanță, pentru că nu sunt de acord cu acest lucru. Îi sfătuiesc să țină regim, să ia tratamentul pe care l-au avut și până acum și poate peste o lună-două ne vom întoarce la cabinetele noastre pentru o consultație directă, nu pentru o consultație telefonică. Vă mulțumesc dumneavoastră pentru că mi-ați permis și mi-ați oferit această posibilitate, pentru aceste amănunte evolutive.
Rep.: Dar la momentul acesta, doamna profesor, cum luați legătura cu pacienții? Vă solicită amănunte prin telefon sau cum se procedează?
Prof. univ. dr. E.C.: Vizavi de acest lucru vreau să vă spun că eu nu sunt de acord cu această consultație online, mai ales că s-ar și plăti. Sunt de acord să ofer o părere la un bolnav pe care îl știu, nu la un bolnav pe care l-am văzut acum 5 ani. La un bolnav care a venit la 2-4 luni la control, memoria mea este suficientă ca acum să pot oferi o părere și o dau cu multă plăcere la bolnavii pe care îi cunoscut pentru puseele de tensiune și mai ales pentru bolnavii care sunt sub tratament anticoagulant oral (pentru a preveni formarea de trombi (cheaguri de sânge) –n.r.): trombostop și sintrom. Pentru aceste două medicamente la două –trei săptămâni, dacă nu patru, trebuie să facă o analiză International Normalized Ratio (INR – este o analiză de sânge ce se recoltează periodic la pacienții aflați sub tratament cu un medicament anticoagulant –n.r.). Acest INR este extrem de variabil într-o situație cunoscută, mai mult sau mai puțin, la bolnavul respectiv. Următoarea doză la acest anticoagulant se face după INR. Răspund la telefonul meu privat și bolnavii știu că acolo unde INR-ul nu este între 2 și 3 trebuie să mă anunțe. Să facă acest INR unde pot în orașul acesta. Sunt multe laboratoare care funcționează și acum. Aceasta este poziția mea la anticoagulantul oral. Dacă bolnavul este cu o boală cardiovasculară și comorbidități: diabet, tiroidita, gonartroze, forme de insuficiență veneoasă, să își țină regimul și să nu intre în panică. Să ia medicamentele la 6-8 ore după ce mănâncă sau ce medicament ar trebui luat înainte de masă. Insist ca bolnavul să fie liniștit, pentru că în această situație dacă nu face o viroză, dacă o infecție urinară nu evoluează, pulmonară, dentară, dacă nu este deranjat diabetul în sensul de hipoglicemie decât hiperglicemie, nu au de ce să intre în panică. Hipoglicemia este mai rea pentru contracția cardiacă decât hiperglicemia. Bolnavul diabetic știe care este diferența. Dacă nu apare o anemie, nu apare o sângerare, dacă nu sunt niște elemente de urgență care ar destabiliza aparatul cardiovascular, bolnavii nu au de ce să intre în panică. În panică intră oamenii care mai au o distonie neurovegetativă. Asta trebuie combătută cu multă voință din partea bolnavului și familiei.
Rep.: Este adevărat că în cazul analizelor de laborator, pacienții cu leziuni cardiace au prezentat niveluri mai mari ale numărului de leucocite, creatinină, troponină, proteina C-reactivă?
Prof. univ. dr. E. C.: Nu! Cu această proteină C-reactivă cred că este o mare greșeală. Proteina C-reactivă (PCR –n.r.) este o analiză ce face parte din cadrul sindromului inflamator: hemoleucogramă, HSV, fibrinogen, proteină C-reactivă. Sindrom inflamator pe care cardiologul, internistul, medicul de familie îl caută la aceste analize anuale, bianuale, pentru că inflamația stă la baza viitoarelor boli cardiovasculare PCR în acest sindrom. Acum am auzit PCR ca și analiză care se face pentru a se demonstra că bolnavul are sau nu are acest sindrom COVID-19. Este alceva. RT-PCR (reacția de polimerizare în lanț –n-r.) se scrie tot PCR față de PCR-ul care îl știau bolnavii sub o altă formă. Ce m-ați întrebat legat de troponină, număr de leucocite – fiecare au niște elemente pe care numai doctorul în zona de triaj sau la UPU-urile din spitalele mari pot să judece în funcție de simptomatologia și în funcție de ce spune bolnavul că știe că are ca boală cardiovasculară: hipertensiune, diabet, insuficiență renală și se iau niște analize. Numărul de leucocite ați întrebat, PCR poate să însemne sindromul inflamator. Troponina se ia la diferență de 4 ore, o singură dată sau de două ori, pentru a demonstra dacă bolnavul face un sindrom coronarian acut: un infarct, preinfarct, infarct subendocardic, infarct transmural. Troponina este specifică la 90 și ceva la sută dacă este evolutivă pentru sindrom coronarian acut poate și în unele forme extrem de grave ale COVID-ului care necesită internare și supraveghere respiratorie poate să crească.
Rep.: În afară de miocardită, care ar fi cele mai frecvente comorbidități ale pacienților cu afectare cardiacă?
Prof. univ. dr. E.C.: Ceea ce vă povesteam era că miocardita este complicația actuală la un bolnav care are sau nu boală cardiovasculară, care are sau nu alte comorbidități: hipertensiune, diabet, hepatită cronică. Sunt niște lucruri diferite. Comorbiditatea este o boală care apare pe lângă boala principală. Bolnavul are o cardiopatie ischemică, cu angină pectorală, cu fenomene de dispnee de efort, obosește, aceasta este boala. Are comorbiditate ce se asociază. Comorbiditatea la bolnavul acesta este o dislipidemie, o hepatită, un diabet, arterită. Este altceva comborbiditate pe lângă boala principală. La momentul COVID-19, la boala principală, sunt comorbiditățile pacientului respectiv și toate complicațiile care le face această “poveste” virală. Să nu confundăm termenii. Sunt una sau două boli de bază, comorbiditățile alături, iar pe lângă COVID-19 este de-a dreptul complicație pe lângă aceste două boli: boala de bază și comorbiditățile.
Rep.: Ce îmi puteți spune despre rata crescută a mortalității pentru persoanele cu boli cardiovasculare acute?
Prof. univ. dr. E. C.: Este greu să vă spun eu la acest moment dacă într-adevăr boala cardiovasculară acută, fără idee de COVID, în acest moment, aprilie 2020, ar fi în proporție net crescută. De obicei aceste proporții, aceste modalități de comparație se fac de către instituțiile de statistică la sfârșitul anului și am cunoaște dacă în perioada aceasta sau în tot anul 2020 sau 2019 sunt mai multe boli cardiovasculare acute decât într-o perioadă similară în urmă cu un an, doi sau trei. În general vă spun, în ultimii 4-5 ani, în România primul loc l-au susținut în fiecare an alte boli: partea oncologică, alți ani partea cardiovasculară, alți ani traumatismele, accidentele de circulație. Mi-e greu să vă spun dacă în această perioadă februarie-martie 2020 bolile cardiovasculare acute sunt mai frecvente decât într-o perioadă similară a anului trecut. Teoretic, prin panică, prin întârzierea prezentării la doctor la o boală cardiacă acută care evoluează, pot să mărească frecvența. Dar nu trebuie să ne panicăm pentru simptome ușoare. Întrebat medicul curant sau medicul de familie dacă lucrurile evoluează într-un anume fel și să fim extrem de obiectivi, fiecare cu noi, pentru acuzele pe care le spunem la telefon. Consultațiile, părerile prin telefon au partea lor de exagerare și de minimalizare a unor simptome. Totul este să ieșim din această pacoste.
Rep.: Ce îmi puteți spune despre incidența și semnificația afectării cardiace la pacienții cu COVID-19?
Prof. univ. dr. E.C.: Bolile cardiovasculare sunt boli care categoric pot să fie complicate brusc prin această boală indusă de COVID-19. Bolile cardiovasculare pot evolua în paralel cu ceea ce dă COVID-19 sau pot să evolueze de sine stătător, fără legătură cu COVID. Acest COVID-19 poate să deranjeze un echilibru care categoric este modificat când apare forma ușoară dată de această complicație.Toți pacienții care ascultă la acest moment, și mai ales famiile, să nu intre în panică. Panica strică echilibrul care la un moment dat poate să fie deranjat de acest COVID pe fondul unei boli cardiovasculare mai complicate sau mai puțin complicate până atunci.
Rep.: Ați menționat cuvântul panică. Ce mesaj doriți să transmiteți tuturor persoanelor care au aceste afecțiuni cardiace, pentru constănțeni?
Prof. univ. dr. E.C.: Repet, să mențină tratamentul identic cum a fost dat la ultimele 2-3 controale de medicul curant și medicul de familie. Să-și ia tratamentul la oră fixă în contextul regimului alimentar care i s-a spus. În această perioadă să nu facă efort fizic. De obicei efortul fizic deranjează boala cardiovasculară. Deci, fără efort fizic. Să aibă mare atenție la ce mănâncă. Să nu mănânce alimente perisabile, alimente care fac rău. Mă refer la balonare, la constipație, la eructații. Toate aceste nemulțumiri gastrointestinale deranjează aparatul cardiovascular. Atenție! Fără efort fizic, fără expunere la rece și fără panică. Zilele acestea m-am lovit de telefoane de la bolnavii care dintotdeauna, în ultimii ani, înainte de povestea COVID, au venit la consultații cu această panică. Dacă are palpitații și crește tensiunea, dacă răcește, dar dacă și cu dacă. Dar acum, mai ales în această peroioadă, ceea ce descumpănește un bolnav cardiovascular este panica, orice fel de viroză, orice fel de infecție, orice fel de necaz gastrointestinal.
Rep.: În această perioadă recomandați ca pacienții să țină legătura cu medicul de familie?
Prof. univ. dr. E.C.: Da, pentru că medicul de familie știe toate bolile pacientului respectiv. Nu numai boala pulmonară, renală sau cardiacă. Medicul de familie știe toate bolile. Eu, care sunt cardiolog, pot să știu că pacientul Popescu are hipertensiune fără să știu că bolnavul a avut nu știu ce tratament, nu știu ce traumatism, nu știu ce operație. Dacă pe acest bolnav Popescu l-am văzut acum cinci ani, categoric memoria mea poate să fie diminuată în această perioadă. Deci, medicul de familie știe toate bolile. Eu de aproape trei sptămâni m-am autoizolat, fără să am vreun simptom și fără să iau legătura cu nimeni fizic, tocmai pentru a apăra bolnavii și bineînțeles și pe mine. Sunt un exemplu, zic eu. Eu mă felicit pentru această poziție, chiar dacă mulți bolnavi sunt supărați că erau în investigații și nu au încă un diagnostic și nu au toate investigațiile puse cap la cap. Motiv pentru care am luat singură această hotărâre, pentru că nu reprezintă urgență majoră. Într-o lună nu se întâmplă nimic în contextul în care ține regim, ia vechiul tratament, stă liniștit, nu intră în panică, nu mănâncă anapoda, nu vorbește la telefon cu nu știu ce vecină care îi recomandă nu știu ce tratament și așa mai departe.
Rep.: Recomandați izolarea? Constănțenii să stea în casă?
Prof. univ. dr. E.C.: Da, cu alte cuvinte foarte bine ai precizat. Izolarea, autoizolarea. La acest moment este tot ceea ce putem noi face mai bine. Autoizolarea asta înseamnă, să ne ferim fiecare pe noi și în același timp să îi ferim pe ceilalți.
Rep.: Este o perioadă neplăcută. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.
Prof. univ. dr. E.C.: Neplăcută puțin zis. Este o perioadă extrem de dificilă, cu o conotație viitoare extrem de agresivă, dar să sperăm că există forță în politicienii care ne conduc, în pacienții care îi cunoaștem, în doctorii care fac niște eforturi ușor zise mari. Doctorii din prima linie sunt niște eroi după mine și trebuie felicitați, susținuți și acum, dar și în viitorul apropiat când vor ieși victorioși. Asta doresc să transmit eu oamenilor care ne ascultă. Telefoanele au început să sune. Mulțumesc pentru acest interviu prelungit.
Alexandra VASILE
