Ziua Mondială a Hepatitei (World Hepatitis Day) este sărbătorită în fiecare an pe 28 iulie, fiind o oportunitate pentru instituţiile implicate de a creşte gradul de conştientizare şi de a încuraja o schimbare politică reală pentru a facilita prevenţia, diagnosticul şi tratamentul hepatitelor virale. Tema din acest an este „Hepatita nu poate aştepta!” și atrage atenţia asupra faptului că această boală este necruţătoare, iar depistarea precoce poate salva vieţi.
La nivel mondial o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli cauzate de virusurile hepatitice B sau C. Hepatita nu poate aştepta! Noi nu trebuie să aşteptăm pentru a acţiona! Ţara noastră s-a alăturat statelor din întreaga lume în atingerea obiectivului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acela de a elimina hepatitele virale până în 2030, prin adoptarea Planului Cadru Naţional privind Controlul Hepatitelor Virale în România pentru Perioada 2019 – 2030.
Cea mai sigură cale pentru realizarea acestui obiectiv este testarea populaţiei şi depistarea precoce a castor infecţii, iar acest lucru se realizează la nivelul ţării noastre prin proiectele cofinanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.
Prin proiectul „LIVE(RO) 1 – Formarea personalului medical din România pentru screeningul populaţional al infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D”, implementat de Institutul Clinic Fundeni în parteneriat cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi a fost dezvoltat Sistemul Electronic de Evidenţă a Screeningului, practic primul registru electronic al hepatitelor din România.
În prezent Registrul este populat cu datele a peste 170.000 de persoane care au fost testate pentru depistarea infecţiilor cu virusurile hepatitice B sau C.
Din totalul celor 170.226 persoane care au participat la programele de testare realizate prin proiectele LIVE(RO)2SUD şi LIVE(RO)2EST, 2.712 au fost depistate pozitiv la infecţia cu virus B, 2.032 au fost depistate pozitiv la infecţia cu virus C şi 39 de persoane au fost depistate pozitiv la infecţia cu virus B+C.
Prevalenţa generală este de 2.8%, mai exact 1.59% la hepatita B, de 1.19% la hepatita C şi de 0.02% la hepatită B+C.
În funcţie de mediul de rezidenţă al persoanei testate, în mediul rural se înregistrează o prevalenţă de 1.53% la hepatita B şi de 1.20% la hepatita C, iar în mediul urban avem o prevalenţă de 1.80% la hepatita B şi de 1.16% la hepatita C.
Prevalenţa în funcţie de gen: prevalenţă mai mare la hepatita B în rândul femeilor, în timp ce bărbaţii înregistrează prevalenţă mai mare la hepatita C. Pe datele înregistrate, în cazul femeilor avem un procent de 1.45% la hepatită B şi de 1.41% la hepatită C. Bărbaţii înregistrează o prevalenţă mai mare în cazul hepatitei B, de 1.83%, în timp ce hepatita C are o prevalenţă de 0.83%.
Sistemul Electronic de Evidenţă a Screeningului este gestionat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, iar principalul scop al acestuia este păstrarea unei evidenţe a persoanelor depistate cu hepatită B/D sau C şi interpretarea datelor obţinute în vederea elaborării unor politici publice care să poată ajuta la eliminarea hepatitelor virale din România. Proiectul „LIVE(RO) 1 – Formarea personalului medical din România pentru screeningul populaţional al infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.
La nivel mondial, 290 de milioane de persoane trăiesc cu hepatita virală, fără să cunoască acest lucru. Dacă aceste persoane nu sunt diagnosticate şi nu primesc tratamentul potrivit, pot transmite boala, pot să se confrunte cu o scădere a calităţii vieţii în lipsa tratamentului adecvat şi pot dezvolta complicaţii care ulterior să ducă la decesul lor.
A.V.
