O propunerea legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care tinerii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare de la 18 ani la 16 ani, a fost adoptată tacit de Senat.
Propunerea, iniţiată de către parlamentari PNL, USR, AUR, dar şi neafiliaţi, modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât „au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.
Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.
Guvernul a anunțat că nu susține propunerea legislativă pentru că ar încălca prevederile constituționale. Odată votat tacit de Senat, proiectul va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
În expunerea de motive se arată că unele state din Europa au luat deja măsuri pentru reducerea vârstei de vot pentru tineri, cum ar fi Scoția, Austria, Norvegia, Estonia, Germania și Malta.
În 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1826 prin care a recomandat statelor membre să analizeze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate alegerile. O rezoluție similară a fost emisă în 2015 de Parlamentul European, pentru ”a crește egalitatea electorală în rândul cetățenilor UE”, potrivit sursei citate.
Inițiatorii mai amintesc că, pentru tinerii între 14 și 18 ani, legea recunoaște anumite capacități și responsabilități. De semenea, consideră că tinerii între 16 și 18 ani sunt suficienți de maturi pentru a se implica politic în societate și ar trebui reprezentați politic.
Exemplifică prin Codul Muncii, ce dă drept de muncă persoanelor fizice de la 16 ani, Codul Penal – prin care responsabilitatea penală în fața legii este de la aceeași vârstă, Codu Civil – capacitate deplină de exercițiu, dreptul de a se căsători sau Codul Rutier – dreptul de a obține permis (AM, A1 și B1).
Tinerii ”nu sunt scutiți de plata impozitelor sau contribuțiilor sociale, ceea ce înseamnă că contribuie la bugetele locale și de stat, fără ca opinia lor să poată fi exprimată pe calea votului”, mai explică inițiatorii.
A.V.
