PSD propune șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile, în cadrul reformei administrativ-teritoriale, care ar urma să fie finalizată în luna martie. Printre cele luate în calcul se numără populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică. Europarlamentarul social-democrat Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reformă, a precizat luni că primarii își vor duce actualele mandate până la capăt, în 2028, și că nu trebuie să existe temeri în această privință.
„Fac o precizare importantă: în viziunea acestui grup de lucru, primarii trebuie să-și încheie acest mandat în 2028, deci nu trebuie să existe temeri pe acest subiect. Există doi factori de presiune, dacă pot să spun așa. Anul electoral 2028, știți că aceste modificări trebuie să fie făcute cu un an înainte de data alegerilor, și startul competiției pe fondurile europene, cadrul financiar multianual, unde unitățile administrativ-teritoriale trebuie să fie cât mai bine pregătite”, a explicat social-democratul.
Potrivit lui Dragoș Benea, grupul de lucru a identificat șase criterii care vor fi folosite pentru a evalua sustenabilitatea unităților administrativ-teritoriale:
- Populația și demografia – numărul locuitorilor și evoluția demografică a fiecărei localități.
- Sustenabilitatea economică – compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale primăriilor, precum și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.
- Capacitatea administrativă – competențele administrației locale, investițiile realizate și fondurile atrase.
- Conectivitatea – distanța dintre unitatea administrativ-teritorială și infrastructura de transport, unitățile sanitare sau serviciile de pompieri.
- Accesibilitatea – accesul locuitorilor la servicii de bază, precum școli, dispensare, grădinițe, creșe și servicii medicale.
- Serviciile publice locale – alimentarea cu apă, canalizarea, distribuția gazelor, iluminatul public și transportul în comun.
Potrivit datelor prezentate de Benea, în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte aproximativ 1.100 de localități cu cel mult 3.000 de locuitori. De asemenea, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au în continuare o administrație locală „bugetofagă”, de nivel „orășenesc”, scrie DIGI24.
M.G.
