Spălarea rănilor cu apă și săpun ajută la îndepărtarea microorganismelor și favorizează vindecarea, în timp ce utilizarea betadinei sau a apei oxigenate poate afecta țesuturile, explică chirurgul plastician George Mărginean, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu, într-un material publicat luni pe pagina de Facebook a unității medicale.
„Principala recomandare, care în mod surprinzător încă persistă în populație, inclusiv în breasla medicală, este că peste plagă nu ne spălăm niciodată: ‘să nu udăm rana’. Acest principiu cu origine medievală era justificat în perioada respectivă, deoarece plăgile veneau în contact cu ape contaminate, care generau infecții și, în lipsa antibioticelor, survenea decesul. În prezent, apa provine din rețeaua publică pentru majoritatea pacienților și este potabilă. Spălatul cu apă și săpun (dușul) îndepărtează mecanic și prin micelare foarte eficient patogenii, secrețiile și crustele, asigurând un mediu optim vindecării; acest fapt este dovedit științific de multe studii și subiectul este încheiat de foarte multă vreme. Există puține situații, punctuale, în care nu se recomandă spălarea unei anumite plăgi”, a declarat George Mărginean.
Potrivit acestuia, o altă greseală frecventă este folosirea unor soluții antiseptice în pansamentul plăgilor.
„O altă greșeală frecventă este utilizarea betadinei, apei oxigenate, alcoolului medicinal și rivanolului în pansamentul plăgilor. Acestea sunt mai agresive pe tesuturi, decât pe patogeni și doar întârzie sau chiar împiedică procesul de vindecare”, a afirmat George Mărginean.
El subliniază că există pansamente și soluții speciale, adaptate fiecărei situații, care protejează tesuturile și contribuie la vindecare. Alegerea lor și respectarea indicațiilor primite pentru îngrijirea la domiciliu au un rol important în evoluția rănii, conform AgerPres.
A.D.
