România a urcat câteva poziții în clasamentul libertății presei, față de anul trecut, conform raportului publicat de organizația Reporteri Fără Frontiere. În prezent se află pe locul 53.
Reporteri fără Frontiere scrie în raportul despre România că are „un peisaj mediatic divers și pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic”.
„România se mândrește cu o diversitate și un peisaj mediatic pluralist, care oferă teren fertil pentru investigații de interes public greu de atins. Cu toate acestea, lipsa de transparență a finanțării mass-mediei, în special din fondurile publice, precum și dificultățile pieței care subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media”, arată RSF.
Potrivit Indexului mondial al libertății presei 2023 – care evaluează mediul pentru jurnalism în 180 de țări și teritorii – situația este „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări. Norvegia se află pe primul loc pentru al șaptelea an consecutiv. Dar, în mod neobișnuit, o țară non-nordică se află pe locul al doilea: Irlanda (în urcare cu patru poziții, pe locul 2), înaintea Danemarcei (în coborâre cu un loc, pe locul 3), potrivit raportului.
Presa, transformată într-un instrument de propagandă
„Grupuri europene mari (Ringier, PPT Group sau Dogan Media International) sunt prezente pe piață alături de jucători locali mari și mici (Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project sau PressOne). Peisajul mediatic românesc reflectă tendințele globale: numărul instituțiilor de presă scrisă este în scădere, în timp ce mass-media online și canalele de radio și televiziune sunt în plină expansiune. Opțiunile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”, scrie în raport.
Mass-media, lipsită de independență
„În România, mass-media este lipsită de independență și suferă de încercări de interferență, mai ales atunci când nominalizează șefii radioului și televiziunii publice, precum și pe cei ai Consiliului Național al Audiovizualului. Acesta din urmă a blocat informațiile privind proprietatea mass-mediei audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Discursul politic agresiv împotriva jurnaliștilor a fost reînviat de noul partid populist-naționalist AUR, a patra forță politică din Parlamentul României”, se arată în raportul publicat de organizația Reporteri fără frontiere.
Lupta jurnalismului de interes public cu știrile false, în contextul COVID-19 și războiului din Ucraina
„Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența din partea narațiunilor înșelătoare și a știrilor false promovate de anumite instituții media și politicieni, în special în contextul pandemiei de Covid-19 și, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele grupuri de persoane tind să aibă încredere în informațiile false, care uneori converg cu propaganda rusă și le alimentează neîncrederea în mass-media”, mai scrie în raport.
Discreditarea jurnaliștilor independenți
„Siguranța jurnaliștilor rămâne o preocupare, deoarece aceștia sunt adesea ținta atacurilor, amenințărilor și intimidării. Campaniile de denigrare la scară largă care implică actori politici au ca scop discreditarea jurnaliștilor independenți. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații încercând să obțină mai multă putere și influență în contextul războiului din Ucraina”, potrivit sursei citate.
P.I.
