Proiectul de lege care extinde puterile avocaților stârnește reacții dure la Constanța. Reprezentanții Colegiului Consilierilor Juridici acuză o tentativă de monopolizare a pieței și avertizează că noile reglementări vor bloca circuitul civil prin birocratizarea excesivă a oricărui contract sub semnătură privată. Aceștia cer Parlamentului protejarea expresă a competențelor personalului juridic intern și respectarea normelor europene privind libera concurență.
Într-un comunicat de presă, Colegiul Consilierilor Juridici din Constanța comunică faptul că noul proiect de lege care conferă noi atribuții în sfera de activitate a avocaților tinde să monopolizeze piața în materia consultanțșelor juridice și nu numai, dar riscă să și blocheze activitatea instituțiilor și a firmelor private
Vă prezentăm mai jos comunicatul de presă integral al Asociației Colegiul Consilierilor Juridici Constanța:
”Colegiul Consilierilor Juridici Constanța a analizat proiectul de lege B563/2026, în partea în care acesta poate produce efecte asupra profesiei de consilier juridic, asupra activității juridice desfășurate în cadrul autorităților și instituțiilor publice, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
Au fost avute în vedere, în principal, delimitarea competențelor profesionale, autonomia persoanei juridice, libertatea contractuală, securitatea juridică, claritatea și previzibilitatea normei, protecția datelor și a secretului comercial, proporționalitatea măsurilor procedurale și compatibilitatea soluțiilor cu organizarea activității juridice în autorități, instituții publice și persoane juridice de drept public sau privat.
Prezentul comunicat privește exclusiv dispozițiile care pot afecta profesia de consilier juridic, activitatea juridică internă și dreptul autorităților, instituțiilor și persoanelor juridice de a fi asistate și reprezentate prin personal juridic propriu.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța susține, în principiu, obiectivele referitoare la modernizarea exercitării profesiilor juridice, adaptarea activității juridice la mediul digital, protejarea beneficiarilor serviciilor juridice și consolidarea garanțiilor privind confidențialitatea informațiilor profesionale.
Cu toate acestea, subscrisa apreciază că forma actuală a proiectului necesită modificări substanțiale, deoarece anumite dispoziții pot fi interpretate ca instituind o rezervare exclusivă și excesivă a activităților juridice în favoarea avocaților, cu afectarea competențelor consilierilor juridici și a autonomiei entităților în organizarea propriei activități juridice.
Cu alte cuvinte, din perspectiva consilierului juridic, problema centrală nu este recunoașterea unor activități licite ale avocatului, ci formularea unor texte care pot fi interpretate ca rezervând exclusiv avocatului o sferă largă de activități juridice.
O asemenea interpretare ar afecta activitatea juridică internă, inclusiv consultanța, redactarea și verificarea actelor, reprezentarea și apărarea intereselor persoanei juridice angajatoare, precum și funcțiile juridice exercitate legal în autorități și instituții publice, persoane juridice de drept public și privat.
Formula potrivit căreia activitățile prevăzute de lege se exercită numai de avocat, cu o excepție generică pentru activitățile atribuite altor profesii juridice, este insuficientă. Ea nu protejează în mod expres personalul juridic propriu și nici activitățile desfășurate de consilierii juridici în temeiul raportului de muncă, al raportului de serviciu sau al altui raport juridic recunoscut de lege.
Mai mult decât atât, prin raportare la prevederile art. 25, care prevăd ca infracțiune: exercitarea oricărei activități „specifice profesiei” de către cine nu e avocat, pedepsită prin art. 348 din Codul penal cu închisoare de la 3 luni la un an, s-ar putea deduce că astfel de prevederi ar putea da naștere la interpretări si riscuri in exercitarea profesiei de consilier juridic.
Consilierul juridic desfășoară activitate juridică în cadrul autorităților, instituțiilor publice, persoanelor juridice de drept public sau privat și al altor entități reprezentate. Activitatea juridică internă include, după caz, consultanță, avizare, redactare și verificare de acte, prevenirea și gestionarea riscurilor juridice, reprezentare și apărarea intereselor entității, cu respectarea regulilor aplicabile raportului profesional și mandatului primit.
Asistența juridică externă și activitatea juridică internă nu trebuie tratate ca domenii incompatibile. Persoana juridică trebuie să poată decide, în funcție de complexitatea cauzei, de riscurile implicate și de organizarea sa, dacă utilizează consilieri juridici proprii, avocați sau o combinație a acestor resurse, cu respectarea eventualelor competențe speciale prevăzute de lege.
Orice extindere a activităților avocatului trebuie însoțită de precizarea că nu aduce atingere activităților desfășurate legal de consilierii juridici. Această precizare nu creează un privilegiu nou, ci evită ca o normă referitoare la organizarea profesiei de avocat să fie utilizată ca temei pentru restrângerea/eliminarea indirectă a activității juridice interne.
Proiectul nu cuprinde o clauză generală prin care să fie protejate competențele consilierilor juridici. În lipsa unei asemenea dispoziții, normele referitoare la activitățile exercitate „numai de avocat” pot genera incertitudine și pot afecta activitatea juridică internă desfășurată în cadrul autorităților, instituțiilor publice și persoanelor juridice de drept privat.
Consilierii juridici asigură, în cadrul entității reprezentate și în limitele legii și ale mandatului profesional, activități de consultanță, avizare, redactare, verificare, reprezentare și apărare juridică. Exercitarea acestor atribuții nu trebuie condiționată de intervenția unui avocat și nu poate fi exclusă printr-o formulare generală privind caracterul rezervat al activităților avocatului.
Raportat la cele de mai sus, Colegiul Consilierilor Juridici Constanța solicită introducerea următoarei dispoziții: „Exercitarea de către avocat a activităților prevăzute de prezenta lege nu aduce atingere activităților desfășurate în mod legal de consilierii juridici în cadrul autorităților, instituțiilor publice, persoanelor juridice de drept public sau privat și al altor entități pentru care aceștia asigură consultanță, avizare, redactare, reprezentare sau apărare juridică, în limitele legii și ale mandatului profesional.”
Proiectul prevede că activitățile menționate la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 se exercită numai de avocat, cu excepția celor stabilite în mod expres prin lege în competența altor profesii juridice.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța consideră că această soluție este prea largă și poate conduce la excluderea consilierilor juridici chiar și atunci când aceștia acționează în cadrul entității pe care o reprezintă. Excepția referitoare la activitățile atribuite „în mod expres” altor profesii este insuficientă, deoarece competențele consilierului juridic rezultă din ansamblul reglementărilor aplicabile profesiei și din raportul profesional cu entitatea reprezentată.
Se propune reformularea textului astfel: „Activitățile prevăzute la alin. (1) se exercită de avocat în cadrul profesiei de avocat, cu excepția activităților exercitate în mod legal de alte profesii juridice sau de personalul juridic propriu al autorităților, instituțiilor publice și persoanelor juridice.”
Proiectul include în sfera activităților avocatului redactarea de acte juridice și contracte, inclusiv a celor pentru care legea prevede forma scrisă sub semnătură privată.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța solicită clarificarea faptului că această dispoziție nu afectează competența consilierului juridic de a redacta, verifica și aviza acte juridice și contracte în cadrul entității reprezentate.
Aceeași clarificare trebuie aplicată și dispoziției referitoare la redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice.
În acest sens, se propune următorul amendament: „Exercitarea acestei activități de către avocat nu aduce atingere dreptului consilierului juridic de a redacta, verifica, aviza și depune acte privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în numele și pe seama entității reprezentate, în limitele legii și ale mandatului profesional.”
Proiectul instituie obligația instituțiilor publice și a persoanelor juridice de drept privat de a furniza avocatului informațiile și înscrisurile solicitate, în măsura necesară exercitării mandatului profesional.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța apreciază că o asemenea obligație trebuie strict delimitată și supusă unor cerințe de necesitate, proporționalitate și trasabilitate, sens în care trebuie să se statueze ca solicitarea să cuprindă cel puțin: identificarea avocatului și a formei de exercitare a profesiei; identificarea clientului și dovada mandatului; obiectul concret al cauzei; temeiul juridic al solicitării; identificarea documentelor sau categoriilor de documente solicitate; perioada la care se referă solicitarea; justificarea necesității comunicării.
Destinatarul trebuie să aibă dreptul de a refuza sau limita comunicarea atunci când solicitarea este generică, disproporționată, nu dovedește existența mandatului sau privește informații a căror divulgare este interzisă de lege. De asemenea, trebuie precizat că această dispoziție nu limitează atribuțiile consilierului juridic privind evaluarea legalității divulgării informațiilor și protejarea intereselor entității reprezentate.
Proiectul prevede că prezența avocatului în orice procedură jurisdicțională și administrativă nu poate fi restricționată atât timp cât persoana asistată sau reprezentată este implicată în procedură.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța susține garantarea efectivă a dreptului la asistență și reprezentare juridică, însă consideră că formularea „în orice procedură” este excesiv de largă. Accesul poate necesita limitări justificate de protecția informațiilor clasificate, a datelor cu caracter personal, a ordinii și siguranței ori a altor interese protejate de lege.
De asemenea, proiectul trebuie sa țină seama de legislația special aplicabilă în funcție de activitatea persoanelor juridice în cadrul cărora activează/au relații de muncă persoanele asistate. Formularea “orice procedură jurisdicțională și administrativă” poate da naștere la ingerințe nejustificate în activitatea entităților juridice. Prin prevederile Codului muncii, Codului administrativ, Legilor învățământului (preuniversitar și universitar) există deja prevederi cu privire la asistarea de către avocat în procedurile jurisdicționale/administrative care se desfășoară în cadrul relațiilor de muncă. Orice altă prevedere care adaugă la acestea este nejustificată.
În același timp, nu trebuie creată o diferență nejustificată între avocat și consilierul juridic care reprezintă în mod legal o autoritate, instituție sau persoană juridică.
Proiectul definește consultanța juridică drept furnizarea unei opinii sau a unui sfat personalizat, întemeiat pe aplicarea normelor de drept la o situație juridică concretă.
Definiția este relevantă și pentru consilierii juridici, întrucât consultanța juridică internă presupune analiza unor situații concrete ale entității reprezentate și formularea unor opinii, recomandări și soluții juridice.
Colegiul solicită introducerea următorului alineat: „Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere activităților de consultanță, avizare, verificare, redactare, reprezentare și apărare desfășurate de consilierul juridic în cadrul autorității, instituției publice sau persoanei juridice reprezentate, în condițiile legii și ale raportului profesional existent.”
Proiectul extinde sancțiunile privind folosirea fără drept a denumirilor, titulaturilor sau expresiilor care pot induce publicul în eroare cu privire la deținerea calității de avocat ori apartenența la o formă de exercitare a profesiei.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța susține protejarea publicului împotriva exercitării fără drept a profesiei de avocat, dar consideră necesară protejarea expresă a denumirilor proprii altor profesii juridice.
Se propune introducerea următoarei dispoziții: „Nu constituie infracțiune folosirea legală a denumirilor și titulaturilor proprii altor profesii juridice, inclusiv «consilier juridic», «departament juridic» și «servicii juridice interne», dacă acestea nu sunt utilizate pentru atribuirea nelegală a calității de avocat sau pentru crearea aparenței apartenenței la un barou ori la o formă de exercitare a profesiei de avocat.”
Totodată, expresia „de natură să inducă publicul în eroare” trebuie să fie raportată la o conduită concretă și intenționată de asumare nelegală a calității de avocat, pentru respectarea cerințelor de claritate și previzibilitate ale normei penale.
Proiectul conferă Uniunii Naționale a Barourilor din România atribuția de a formula observații și propuneri cu privire la proiectele de acte normative care privesc activitățile profesionale ale avocaților.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța consideră legitimă consultarea organizației profesionale a avocaților cu privire la reglementările care vizează direct această profesie. Totuși, consultarea trebuie să aibă caracter exclusiv consultativ și nu poate constitui aviz conform, aprobare prealabilă sau drept de veto.
Atunci când un proiect afectează mai multe profesii juridice, trebuie consultate în mod efectiv toate organizațiile profesionale reprezentative ale profesiilor vizate, inclusiv reprezentanții consilierilor juridici.
Se propune următoarea formulare: „Consultarea U.N.B.R. are caracter consultativ și nu aduce atingere competenței autorităților publice și a Parlamentului de a iniția, elabora și adopta acte normative. În cazul proiectelor care afectează mai multe profesii juridice, se consultă în mod efectiv și organizațiile profesionale reprezentative ale tuturor profesiilor vizate.”
Proiectul propune modificarea art. 1241 din Codul civil când legea cere forma scrisă pentru un contract, „înscrisul constatator se întocmește de avocat”. Prin art. 309 din Codul de procedură civilă, forma scrisă e cerută pentru dovada oricărui act peste 250 de lei. Asta ar presupune că, contractele de muncă, actele constitutive ale firmelor, cesiunile de părți sociale, garanțiile, leasingul, creditele, contractele comerciale curente și actele lor adiționale ar intra, toate, în această regulă.
Ori, această prevedere este susceptibilă să afecteze direct activitatea consilierilor juridici și autonomia entităților de a-și organiza activitatea contractuală. Ea poate fi interpretată ca instituind o obligație generală de intervenție a avocatului pentru contractele sub semnătură privată.
Intervenția avocatului nu trebuie să devină o condiție generală pentru validitatea sau proba tuturor contractelor. Părțile trebuie să poată redacta contractele prin reprezentanții lor legali sau convenționali, inclusiv prin consilieri juridici, în limitele competențelor prevăzute de lege.
Propunerea legislativă creează un cadru birocratic extins și costisitor pentru desfășurarea activității atât în mediul privat, cât și în mediul public, fără un beneficiu adus Statului și nici persoanelor juridice de drept public sau privat.
Sesizăm tendința inițiatorilor de a rezolva o problemă socio-economică (existența unor personae care exercită fără drept activități de avocatură), nu prin abilitarea instituțiilor însărcinate cu supravegherea domeniului, ci prin instituirea unor măsuri suplimentare de birocratizare pentru persoanele juridice de drept public sau privat.
Includerea obligativității întocmirii contractelor de către avocat nu este oportună, întrucât: prevederile propuse nu sunt corelate cu legislația actuală, iar modul de instituire a obligațiilor este inconsecvent și arbitrar, prin raportare la toate tipurile de organizații active aceasta fiind de natură a pertuba și chiar potențial bloca circuitul civil.
Raporturile contractuale/ producătoare de consecințe juridice, nu pot fi supuse unor condiții ce pot genera riscul de a pertuba și chiar bloca circuitul civil prin încheierea unor acte juridice care ar putea fi ulterior invalidate pentru nerespectarea acestei cerințe, deci prin afectarea drepturilor și intereselor terților. Mai mult decât atât, raportat la volumul mare de contracte pe care anumite entități îl au, această cerință poate îngreuna excesiv și nejustificat semnarea contractelor, deci perturba în mod nejustificat activitatea acestora. Mai mult, un număr semnificativ de persoane juridice au consilieri juridici angajați, iar aceștia, prin natura și drepturile de exercitare a profesiei sunt în măsură să redacteze astfel de documente.
În plus, nu există probleme sistematice în legătură cu aceste contracte, care să reclame necesitatea asigurării unui grad superior de certitudine juridică. Impactul ar fi unul disproporționat asupra persoanelor juridice de drept public sau privat: obligativitatea programării la avocat poate întârzia semnarea unor contracte urgente; semnarea contractelor poate fi blocata sau îngreunata semnificativ în cazul in care acestea conțin secrete comerciale și de afaceri, inclusiv in unele cazuri informații privilegiate, supuse principiului need to know/limitării stricte a cunoașterii acestora si/sau informații clasificate.
Nu în ultimul rând, includerea acestei prevederi poate produce următoarele efecte negative: creează bariere în activitatea organizațiilor societății civile; asociațiile și fundațiile au un caracter non-profit, costurile suplimentare afectând misiunea socială a acestora.
CCJ Constanța propune înlocuirea textului cu următoarea formulare: „Atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea contractului, înscrisul constatator se întocmește de părți sau de reprezentanții lor legali ori convenționali, inclusiv de avocat sau de consilier juridic, în limitele competențelor prevăzute de lege, dacă legea nu prevede altfel.”
Regulile referitoare la modificarea contractelor și la contractele încheiate prin mijloace electronice trebuie corelate cu legislația specială privind semnătura electronică, identificarea părților, integritatea înscrisurilor și arhivarea electronică.
Aceste norme nu trebuie să condiționeze încheierea sau validitatea contractelor electronice de intervenția obligatorie a avocatului și nu trebuie să limiteze activitatea consilierului juridic.
Se propune următoarea formulare: „În cazul contractelor încheiate prin mijloace electronice, cerințele privind forma, semnătura, identificarea părților, integritatea înscrisului și arhivarea se stabilesc potrivit legislației speciale aplicabile, fără ca încheierea sau validitatea contractului să fie condiționată de intervenția unui avocat sau consilier juridic, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.”
În cazul modificărilor contractuale, regula trebuie să se aplice numai modificărilor pentru care legea impune în mod expres forma scrisă, fără a include notificări, confirmări, actualizări tehnice sau alte comunicări care nu modifică obligațiile contractuale.
În ceea ce privește dispozițiile tranzitorii ale proiectului, art. III prevede un termen de 60 de zile pentru punerea în acord a actelor normative subsecvente și a reglementărilor incidente, inclusiv a celor referitoare la dovada calității și mandatului avocatului, accesul în sedii și protecția secretului profesional.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța apreciază necesară completarea proiectului cu dispoziții tranzitorii privind: contractele aflate în executare; mandatele acordate anterior intrării în vigoare; litigiile și procedurile administrative în curs; controalele și inspecțiile începute anterior; contractele electronice aflate în executare; procedurile interne ale autorităților și persoanelor juridice; activitatea consilierilor juridici în baza raporturilor profesionale existente.
Se propune următoarea formulare: „Contractele, mandatele, litigiile, procedurile administrative, controalele și verificările începute anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse dispozițiilor legale aplicabile la data începerii lor, cu excepția normelor de procedură care, prin natura lor, sunt de aplicare imediată.”
Solicitările Colegiului Consilierilor Juridici Constanța În vederea asigurării unei reglementări coerente și echilibrate, Colegiul Consilierilor Juridici Constanța solicită: introducerea unei clauze generale de protejare a competențelor consilierilor juridici; reformularea sintagmei „numai de avocat”; recunoașterea expresă a competenței consilierilor juridici de a redacta, verifica și aviza acte juridice și contracte în cadrul entităților reprezentate; eliminarea obligației generale ca înscrisurile sub semnătură privată să fie întocmite de avocat; aplicarea nediscriminatorie a regulilor privind accesul la proceduri și utilizarea dispozitivelor electronice; protejarea expresă a titulaturii și activităților specifice profesiei de consilier juridic; menținerea caracterului consultativ al consultării U.N.B.R.; consultarea organizațiilor profesionale reprezentative ale consilierilor juridici; introducerea unor dispoziții tranzitorii clare pentru procedurile și raporturile juridice în curs.
Concluzie Colegiul Consilierilor Juridici Constanța apreciază că modernizarea legislației profesiilor juridice trebuie realizată cu respectarea delimitării clare a competențelor, a egalității între profesiile juridice, a autonomiei persoanelor juridice în organizarea activității lor interne și a principiilor clarității, previzibilității și proporționalității legii.
Orice propunere de modificare trebuie să respecte Directiva serviciilor (2006/123) care permite rezervarea unei activități anumitor profesii numai dacă restricția e justificată de un interes general, proporțională și notificată Comisiei înainte de adoptare, precum și de jurisprudența Curții de Justiție care a admis monopolurile avocaților doar în măsura în care îl protejează pe client, nu profesia. De asemenea, trebuie ținut cont de recomandările Comisiei Europene pentru serviciile profesionale, în care se precizează că rezervele avocaților dincolo de reprezentarea în instanță trebuie justificate și reexaminate, iar din anul 2018 orice stat care reglementează o profesie e obligat să facă în prealabil un test de proporționalitate, în legislația română aceste prevederi fiind transpuse prin Legea nr. 245/2020.
În forma transmisă spre analiză, proiectul de lege B563/2026 nu oferă garanții suficiente pentru protejarea profesiei de consilier juridic; prin urmare, solicităm reexaminarea proiectului și introducerea amendamentelor propuse înainte de continuarea procedurii legislative.
Colegiul Consilierilor Juridici Constanța reafirmă disponibilitatea de a participa la dialogul instituțional și profesional necesar pentru elaborarea unei reglementări clare, coerente și echilibrate, care să respecte atât rolul avocatului, cât și competențele legale ale consilierului juridic”.
Comunicat transmis de Consiliul Director al Colegiului Consilierilor Juridici din Constanța.
D.A.
Citește și:
