Comportamentele dictate de utilizarea la scară largă a internetului și a rețelelor sociale au condus la dezbateri pe tema soluțiilor care ar putea oferi o „evadare” sănătoasă din cotidian. Studiile arată că stările anxioase și problemele cauzate de utilizarea excesivă a rețelelor sociale (timpul îndelungat petrecut pe Facebook, Instagram, TikTok ș.a.m.d.) pot fi combătute prin revenirea la un stil de viață care implică mai multe plimbări, petrecerea timpului liber în natură, ori dezvoltări urbane care dispun de spații verzi generoase.
Pornind de la această realitate, luxul zilelor noastre și al viitorului nu mai este reprezentat de lupta pentru numărul de like-uri ori de prieteni în mediul online, ci este legat de viața reală trăită în mijlocul unei oaze de verdeață, care să ne asigure sănătatea fizică și psihică (cele două fiind în strânsă legătură). Un stil de viață sănătos, cu mai puține ore petrecute online, dar mai multe ore înconjurați de spații verzi, ne oferă o speranță de viață mai mare. Adică… longevitate.
Astfel de medii sănătoase atrag după sine și prosperitatea economică, iar orașele care au înțeles că viitorul îl reprezintă regenerarea urbană și investițiile în spații verzi, prietenoase oamenilor, au atras alte investiții majore.
Exemplu: Besòs River Park, Barcelona. Aici, „pariul” a fost câștigat prin promovarea activității fizice, după regenerarea malurilor râurilor din mediul urban. Beneficiile anuale sunt de peste 23 milioane euro în economii legate de sănătate, prin creșterea activității fizice (plimbare, ciclism). Cele mai importante efecte economice și de sănătate au rezultat din mersul pe jos și ciclismul, practicate în scop recreativ.
Prin comparație, la nivelul municipiului Constanța, o soluție care să restarteze dezvoltarea urbană ar fi regenerarea terenurilor inactive și crearea de noi spații verzi integrate în cadrul ansamblurilor mixed-use.
O pepinieră pregătită în Lazu pentru reconversia urbană planificată pe fosta platformă industrială de nord a Oil Terminal
Analizând viitoarele ansambluri mixed-use care urmează să fie dezvoltate în Constanța, am identificat proiectul care urmărește toate punctele subliniate în studiile ultimilor ani referitoare la spațiile verzi, sănătatea fizică și mintală și prosperitatea economică.
Ne referim aici la proiectul de reconversie urbană dezvoltat de compania IULIUS pe fosta platformă industrială de nord a Oil Terminal. Pentru viitorul proiect de regenerare urbană din Constanța, IULIUS a creat la Lazu prima pepinieră dendrologică privată din Dobrogea. Aceasta se întinde pe aproximativ 8 hectare și găzduiește deja peste 1.100 de arbori maturi aduși din Italia, urmând să ajungă la aproximativ 2.000 de exemplare.
Arborii sunt aclimatizați special pentru condițiile din Dobrogea și includ: tei, arțari, stejari, carpeni, platani, castani, magnolii, cireși japonezi și alți arbori spectaculoși aleși special pentru climatul Dobrogei, care vor aduce umbră, culoare și textură unei foste platforme industriale, care va fi transformată într-un ansamblu urban mixt, orientat către comunitate și calitatea vieții.
Viitoarele zone verzi din Constanța vor ocupa aproximativ 100.000 mp, reprezentând una dintre cele mai ample intervenții verzi realizate printr-un proiect privat de reconversie și regenerare urbană în România. O astfel de investiție ar urma să transforme Constanța într-un oraș competitiv – un model de dezvoltare care investește tot mai mult în infrastructură verde, după cum indică toate analizele și studiile din ultimii ani.
Exemple care precedă proiectul de la Constanța: spațiile verzi create de la zero
Compania IULIUS a dezvoltat în proiectele sale peste 180.000 mp de parcuri și grădini urbane, cu până la 46% din suprafața proiectelor dedicată spațiilor verzi, și peste 80.000 de arbori plantați.
Exemple:
- Grădina Palas Iași – peste 1.000 de arbori și 50.000 de arbuști.
- Grădina Iulius Town Timișoara – peste 55.000 mp spații verzi și peste 1.400 de arbori.
- Iulius Parc Cluj-Napoca – aproximativ 18.000 de arbori și peste 10.000 mp gazon.
Grădinile IULIUS sunt spații care aduc natura printre oameni și care au devenit zone de atractivitate, pentru că aici se îmbină relaxarea cu numeroase evenimente în aer liber, accesibile tuturor: concerte, festivaluri, competiții sportive, proiecții cinematografice, spectacole de teatru, târguri și multe altele.
Aceste spații au fost create de la zero, inclusiv pe structuri complexe, deasupra parcărilor subterane, cu straturi de sol fertil de până la 1,8 metri și sisteme complexe de irigare. An de an, grădinile IULIUS absorb peste 75 tone de CO2 și fac aerul respirabil pentru cei care le vizitează.
Pe lângă toate acestea, amintim că beneficiile spațiilor verzi sunt demonstrate științific și economic. Conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății – „Assessing the value of urban green and blue spaces for health and well-being”, petrecerea a cel puțin 120 de minute pe săptămână în natură este asociată cu o stare de sănătate și bunăstare semnificativ mai bună. Din acest motiv, spațiile verzi urbane trebuie să fie suficient de accesibile încât oamenii să le poată folosi constant, nu ocazional, mai indică studiul.
În plus, copacii și vegetația reduc expunerea la poluare, căldură și zgomot perceput – factori implicați în boli cardiovasculare, diabet etc. Spațiile verzi cresc oportunitățile de activitate fizică, cu beneficii economice cuantificabile (de exemplu, un studiu din Spania a estimat un beneficiu economic de peste 500.000 de euro pe 20 de ani, pentru un singur proiect de acces la spații verzi).
Spațiile verzi/albastre contribuie la reducerea riscului de probleme de sănătate mintală, promovează starea de bine și susțin refacerea cognitivă (memorie de lucru, atenție, flexibilitate cognitivă). Astfel, chiar și o simplă priveliște către un spațiu verde poate aduce beneficii, nu doar vizitarea lui.
„Organizația Mondială a Sănătății raportează că mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie. Aceste tulburări sunt foarte răspândite în toate țările și comunitățile, afectând persoane de toate vârstele și nivelurile de venit. Ca mărime, este a doua cauză pentru dizabilitatea pe termen lung. (…) Prezența apei și sunetul apei pot avea un impact incredibil asupra corpului nostru, la fel ca materialele naturale, iar expunerea la verde restaurează capacitatea de gândire creativă și are un impact pozitiv asupra sănătății noastre”, afirma în cadrul TILIA – Summitul Orașelor din România, Nick Haddock, arhitect peisagist al celebrului birou internațional de arhitectură Foster + Partners.
În plus, spațiile verzi publice contribuie la coeziune socială, un sentiment de comunitate și interacțiuni sociale, mai ales pentru vârstnici.
A.C.
