Rectificarea bugetară din această toamnă arătǎ dacă statul se poate baza pe veniturile estimate la începutul anului sau trebuie să-și regândeascǎ planurile pentru ultimele luni din 2026, susține o analiză Frames. Statul trebuie să acopere plăți către furnizori și autorități locale, cofinanțarea proiectelor europene și investițiile, în timp ce costul dobânzilor crește, iar o parte din fondurile PNRR nu a ajuns încă în țară.
„De unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Aproximativ 53,4 miliarde de lei din această sumă urmau să provină din PNRR, prin granturi și împrumuturi.
Cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025.
Investițiile depind de ritmul în care sunt aprobate și plătite cererile de fonduri europene. Dacă banii întârzie, statul trebuie să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau să se împrumute, într-un context în care finanțarea datoriei costă tot mai mult.
România a încasat aproximativ 66% din alocarea PNRR După renegocierea din august 2026, alocarea României prin PNRR este de 20,11 miliarde de euro: 13,57 miliarde de euro granturi și 6,54 miliarde de euro împrumuturi. Pe 9 octombrie, România a încasat peste 301 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, iar totalul fondurilor primite prin program a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro, aproape 66% din alocarea revizuită.
Diferența de aproximativ 6,84 miliarde de euro nu înseamnă că banii sunt pierduți, dar nici că se află deja la dispoziția statului.
România a depus ultima cerere de plată, în valoare de 6,04 miliarde de euro înainte de deducerea prefinanțării, însă sumele pot fi considerate încasate doar după evaluarea și aprobarea Comisiei Europene.
„Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util”, avertizează Negrescu. Dacă jaloanele nu sunt îndeplinite, spune el, golul bugetar nu poate fi rezolvat doar prin amânarea unor plăți.
Frames recomandă ca la rectificare să fie analizate și veniturile din sectoarele cu regimuri fiscale speciale, inclusiv cele din industria jocurilor de noroc. După intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026, autorizarea activităților a fost mutată și la nivel local, iar operatorii au nevoie de autorizații emise de primării, pe lângă cele naționale. Potrivit datelor invocate în analiză, taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au adus 485 de milioane de lei în perioada februarie–mai 2025 și 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026. Diferența este de 185 de milioane de lei, aproximativ 38%, potrivit Digi24.
A.D.
