Reforma pensiilor militare nu va fi inclusă în noul pachet fiscal. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, care a subliniat că, deși subiectul este presant, partidele din coaliția de guvernare nu au reușit să ajungă la un acord. „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate”, a spus ministrul, citat de EVZ.ro.
Oficialul a mai recunoscut că dezechilibrele din sistem există și că ele trebuie rezolvate, dar nu există o soluție rapidă. „Dacă ar fi fost o soluţie rapidă sau simplă, era rezolvată de mult. În pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”, a explicat acesta.
Negocierile din coaliție și blocajul actual
Potrivit ministrului Moșteanu, coaliția de guvernare formată din patru partide nu a reușit să ajungă la un consens privind modul de reformare a pensiilor militare. Fiecare formațiune are propuneri proprii, iar dezbaterile au fost amânate.
„Sunt idei la fiecare dintre cele patru partide din coaliţie, trebuie să echilibrăm situaţia fiscal-bugetară şi vedeţi că lucrurile merg destul de greu. E greu cu patru partide. Sper să reuşim, în luna care urmează, să intrăm într-un soi de linie dreaptă, pentru că realitatea e că acum coaliţia merge cu frâna de mână trasă. Acest lucru trebuie să se schimbe”, a afirmat Moșteanu.
Aceste declarații confirmă tensiunile interne și dificultatea de a lua decizii ferme pe teme sensibile, cu impact atât social, cât și bugetar. Reforma pensiilor militare este un subiect de interes public, deoarece implică peste 80.000 de pensionari și o pensie medie de aproximativ 5.000 de lei.
Reforma pensiilor militare, un proces gradual până în 2035
Deși presiunea socială este ridicată, ministrul Apărării a explicat că o schimbare bruscă ar crea dezechilibre grave în sistemele de apărare și ordine publică. „E nevoie de o reformă graduală, până în 2035. Sunt 10 ani, orice sistem poate fi reformat în 10 ani. Nu o să se poată altfel, pentru că eu vă zic că orice decizie luată mâine, peste noapte, ar decupla sistemele (de apărare, ordine publică etc.)”, a declarat acesta la Digi24.
Pensiile militare și structurile de forță vizate
În prezent, reforma vizează nu doar cadrele aflate în subordinea Ministerului Apărării, ci și alte structuri de forță. Este vorba despre SRI, SIE, SPP, STS și unități din Ministerul Afacerilor Interne. Toate aceste instituții au propriile particularități, dar și interese comune în ceea ce privește pensiile de serviciu.
„Momentan, aceste dezbateri nu au fost încă inițiate pentru că nu avem un plan foarte clar în momentul acesta de schimbare a modului de pensionare sau a modului de plată a pensiilor militare”, a precizat Moșteanu.
Prin urmare, reforma va presupune consultări directe cu beneficiarii, astfel încât măsurile finale să fie acceptate și să nu genereze reacții masive de retragere din sistem.
Riscul unui val de pensionări anticipate
Ministrul Apărării a avertizat că o schimbare bruscă ar putea declanșa un val masiv de pensionări. „Sunt mai multe mii de oameni care mâine ar putea să iasă din sistem și ar cauza niște dezechilibre majore”, a spus acesta, subliniind că datele exacte nu sunt publice.
Situația este delicată, întrucât foarte mulți militari și angajați din structurile de forță au deja condițiile legale pentru pensionare, dar aleg să rămână în activitate. Orice semnal de instabilitate legislativă ar putea încuraja retragerile, afectând funcționarea instituțiilor cheie ale statului.
„T zero” și necesitatea unei perspective clare
Pentru a evita un astfel de scenariu, ministrul a vorbit despre ideea unui punct de referință, un „t zero”, care să garanteze o perspectivă stabilă celor aflați în sistem. „Există un număr foarte mare de oameni cu experiență, care au lucrat în misiuni NATO, internaționale, care ar putea să iasă mâine la pensie. În momentul ăsta, sunt foarte bune condiții de pensionare, create de politicieni”, a explicat Moșteanu.
Totodată, el a menționat că există militari care, deși au decizia de pensionare în buzunar, aleg să continue activitatea. „Dacă ar pleca mai mulți, ar produce o gaură în sistem și am avea nevoie de mulți ani să o umplem. Greu de spus câți ani, dar mulți”, a adăugat acesta.
Un alt aspect important ține de poziția Comisiei Europene. Ministrul Apărării a precizat că Bruxelles-ul ar putea accepta o reformă graduală, întinsă pe un deceniu, dacă există o perspectivă clară și constituțională.
Astfel, România ar evita presiuni suplimentare legate de deficitul bugetar, dar și critici privind lipsa de sustenabilitate a sistemului de pensii militare.
D.A.
