REPORTAJ Lucreția Flutur face cunoscută istoria de sute de ani a României: “Am printre cele mai mari colecții din țară. Principesa Margareta a fost aici”

Ce poate colecționa un om într-o viață? Istoria noastră, expusă într-un singur loc! Pasiunea unor oameni s-a transformat într-un muzeu etnografic. Însă, micile comori de la Chișcău sunt, din păcate, insuficient puse în valoare. Unele obiecte poartă amprentele oamenilor care au viețuit în Țara Beiușului, dar și din diferite zone ale celor trei Crișuri, întinzându-se până spre dragii noștri Apuseni.

Lucreția Flutur și răposatul ei soț, Aurel, au reușit să salveze de la uitare istoria românilor. La cei aproape 80 de ani, Lucreția este de neoprit în a confecționa podoabe din mărgele, fără să aibă nevoie de ochelari pentru așa o muncă migăloasă. În cele ce urmează, Focus Press vă prezintă doar câteva din aceste comori adunate în decursul a mai multor decenii de familia Flutur.

„Muzeul l-am făcut eu și cu bărbatul meu. El a murit acum 10 ani. Nu l-am făcut dintr-un interes. L-am făcut că dispărea portul. Ținând foarte mult la portul nostru, noi am adunat. Acum am printre cele mai mari colecții din țară. Muzeul adăpostește lucruri ce se foloseau în casă, agricultură, lemnăritul, fierăritul. Din tot ce s-a putut am adunat. Nu ne-am profilat doar pe ceva anume. Ce am prins am adus acasă. Am adunat obiecte începând de la Beiuș spre noi. Am și obiecte adunate de prin țară, dar cele mai multe sunt din zona noastră. Reprezentăm zona de unde ne-am născut. (…) Păstrați și cel mai mic obiect pe care-l aveți de la bunici sau străbunici. Aia e alinarea sufletului. Eu dacă văd ceva de la mama îmi vine să plâng. Păstrați cu sfințenie obiectele de la bunici și străbunici. Din 1968 tot adun obiecte. Păcat că a murit bărbatul meu. Lui îi plăcea foarte mult și mai adunam. Și copiii adună, dar mai greu„, ne-a precizat Lucreția Flutur.

Fondatoarea muzeului spune că farfuriile pictate sunt obiectele pe care le îndrăgesc cel mai mult vizitatorii. Au și ce admira. Lucreția are o colecție de peste 200 de farfurii. „Se împodobea casa cu ele. Se puneau pe pereți, cu ștergare. Nu se foloseau pentru mâncare. Am și icoane pictate pe sticlă. Oalele mari de lut se foloseau la nuntă, pentru sarmale„, ne-a spus Lucreția Fluture.

Care este povestea muzeului? Cum a început totul? „Totul a început de la portul nostru țărănesc. Dispărea portul țărănesc. Bărbatul meu ținea foarte mult la portul nostru țărănesc și de acolo am început, pentru a duce tradiția mai departe„, a declarat, pentru Focus Press, Lucreția Flutur. Ce personalități au vizitat muzeul din Chișcău? „Au ajuns destui. Și Principesa Margareta a fost aici și mulți ambasadori. Aici este istoria românilor pe viu. Nu sunt kitsch-uri. Sunt obiecte făcute de mâna omului. (…) Se pierde tradiția. Dacă s-ar ocupa guvernanții și de cultură, muzee și pentru știința românilor, am fi departe. Dacă muzeul acesta ar fi Germania, aș trăi boierește cu toată familia. Nu ar trebui să ridic un pai de jos. La noi nici nu mă ajută, nici nu mă încurcă. Nu am de la nimeni nimic„, ne-a precizat Lucreția Flutur, care în data de 22 iulie 2022 va împlini 76 de ani.

Facem precizarea că soții Flutur și-au dedicat viața pentru a realiza un muzeu etnografic extrem de valoros prin exponatele adunate. Simpli, dar inimoși țărani ai Chișcăului, soții Flutur lasă în urma lor o moștenire cultural valoroasă, una dintre cele mai mari colecții particulare de etnografie din țară, care face cinste comunității și locului care o adăpostește, cu teme precum „Școala”, „Război și pace”, „Agricultură”, „Mașinării”. Această colecție cuprinde vase de lut, peste 200 farfurii pictate, ulcele, godine, unelte, radiouri, trăsuri, costume populare, fotografii. Localnicii spun că înainte de deschiderea peșterilor din zonă, Ghețarul de la Scărișoara și Peștera Poarta lui Ionele, muzeul de etnografie era singura atracție a localității Scărișoara.

Pasiunea de colecționar a regretatului Aurel Flutur a început să se manifeste din 1968. În 1974, acesta adunase un număr impresionant de obiecte cât să amenajeze o expoziție permanent la Casa de Cultură din Ștei. În 1978, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea a achiziționat de la acesta aproape 400 de obiecte. Atunci a fost începutul unei constructive colaborări între colecționarul autodidact și specialiștii muzeului, care pe parcursul constituirii valoroasei colecții l-au sprijinit în activitatea de inventariere a obiectelor implicându-se în organizarea expozițională a acestora. În ultimii ani, lista instituțiilor de profil interesate de achiziții a fost îmbogățită cu Muzeul Satului din București și Muzeul Agriculturii din Slobozia.

În prezent, muzeul din Chișcău adăpostește peste 2500 de obiecte, organizat într-o gospodărie țărănească construită în a doua jumătate a secolului al XX-lea, achiziționată de soții Flutur în 1981. Vizita la muzeu oferă ocazia de a descoperii ocupațiile fundamentale practicate în spațiul rural: agricultura și creșterea animalelor, ocupații secundare: viticultura, vânătoarea și apicultura, meșteșugurile tradiționale și de interes obștesc. Sunt reconstituite ateliere de olărit, fierărit, pielărie, cizmărie, dogărit, minerit. Sunt ilustrate, de asemenea, ocupațiile casnice și portul popular. Sunt prezentate obiecte industrial, iar piesa de rezistență este o locomobilă din 1907.

Muzeul Etnografic “Horea și Aurel Flutur” se află la aproximativ 300 de metri de Peștera Urșilor, în comuna Pietroasa, satul Chișcău, la nr. 86. Muzeul dispune de un număr impresionant de piese (2500), compuse din unelte, utilaje, o expoziție de port popular, obiecte de uz casnic și multe altele. Unele dintre obiectele expuse sunt unice în Europa. Discutăm despre o colecție impresionantă de obiecte vechi și este o reală bucurie să vezi că astfel de lucruri rare au fost păstrate cu sfințenie.

Aici găsiți tot trecutul străbunicilor și bunicilor noștri: portul popular, unelte, mașini cu care strămoșii noștri și-au câștigat existența. Pentru o mai bună prezentare a colecției, vizitatorii recomandă familiei Flutur să apeleze la studenții de la etnografie, pentru a-i ajuta în regim de voluntariat. Muzeul poate fi vizitat în mod gratuit, dar puteți face mici donații pentru a contribui la întreținerea muzeului.

Alexandra VASILE

Fotografii din arhiva personală, iunie 2022