Colegiul Medicilor din România (CMR) a participat la întâlnirea online programată şi organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în data de 20.12.2022, în vederea desfăşurării negocierilor referitoare la prevederile legislative aplicabile în trimestrul I al anului 2023 pentru asistenţa medicală spitalicească.
Proiectul de Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1068/ 627/ 2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/ 2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, precum şi prelungirea aplicării prevederilor acestuia (publicat pe pagina de web a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate – Secţiunea „Transparenţă decizională 2022”, în data de 11.11.2022 şi actualizat în urma negocierilor la data de22.12.2022).
Participarea CMR la negociere a avut loc în contextul în care, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, CMR a depus un efort constant de a concretiza parteneriatul instituţional CMR-CNAS-MS (cu sprijinul şi susţinerea Preşedinţiei şi a Parlamentului României) prin crearea unui mecanism comun de elaborare a Contractului-Cadru & Norme 2023.
Astfel, într-o primă etapă, au fost constituite Grupuri Tehnice de Lucru formate din reprezentanţi ai CMR şi CNAS de la nivel tehnic, care s-au axat pe definirea problemelor şi a soluţiilor posibile privind următoarele tematici: mecanisme de finanţare optimizate, diversificarea serviciilor acordate pacienţilor, debirocratizarea sistemului medical şi creşterea accesului pacientului la servicii medicale de calitate, pentru următoarele palierele de servicii medicale: asistenţă medicală primară, spitale şi ambulatoriu.
Această modalitate de abordare s-a dovedit extrem de necesară pentru a corela perspectiva finanţatorului cu cea a profesioniştilor din sistem – medici, manageri, experţi în management sanitar, mecanisme de finanţare în sistemul de sănătate şi politici de sănătate publică.
Astfel, în cadrul negocierii, CMR a oferit argumente convingătoare care au determinat reprezentanţii CNAS să agreeze următoarele aspecte:
1. Pentru trimestrul I al anului 2023, modificarea Proiectului de Ordin suspus negocierii, în sensul introducerii următoarelor completări:
Modul de calcul al sumei contractate prin sistemul DRG pentru furnizorii de servicii medicale spitaliceşti pentru afecţiuni acute, tarifele pe caz ponderat fiind ajustate în funcţie de raţă de inflaţie stabilită pentru luna septembrie 2022, iar numărul cazurilor contractate stabilindu-se că medie a cazurilor contractate în perioada aprilie-decembrie 2022;
Creşterea cu 15.9% pentru toate categoriile de servicii medicale spitaliceşti (spitalizare continuă – tarif pe caz ponderat/ TCP, spitalizare de zi şi cronici), cu sublinierea fermă că este o creştere necesară, dar nesatisfăcătoare pentru nevoile reale din sistem.
2. În vederea definitivării prevederilor aplicabile de la 1 aprilie 2023 (noul Contract-cadru şi Normele aferente), va continua activitatea Grupurilor Tehnice de Lucru CMR-CNAS, care se va axa pe următoarele aspecte:
Corectarea/ clarificarea şi optimizarea prevederilor publicate în transparenţă decizională privind asistenţa medicală primară;
Fundamentarea creşterii diferenţiate pentru serviciile de spitalizare continuă, cu o ţintă de 25% (corelat cu indicele inflaţiei din ultimii 3 ani şi creşterea costurilor pentru medicamente, reactivi şi materiale sanitare);
Identificarea unor mecanisme coordonate care să sprijine demersurile de eficientizare a managementului spitalelor (având în vedere diversitatea, complexitatea şi gradul de în/ dependenţă de factorul decizional local etc.).
Din păcate, dincolo de recunoaşterea implicării constructive a tuturor membrilor Grupurilor Tehnice de Lucru din cadrul CNAS şi CMR, trebuie să exprimăm îngrijorarea şi delimitarea fermă a CMR cu privire la modul în care CNAS a procedat instituţional la publicarea în transparenţă decizională a unor forme ale proiectelor legislative care nu au fost supuse prealabil unei discuţii de clarificare/ validare cu partenerii instituţionali, într-un mod netransparent/ clar/ predictibil, conform unui calendar de consultări şi negocieri decis unilateral pentru un interval de timp insuficient şi inadecvat, şi fără să reflecte propunerile susţinute şi argumentate de CMR pe tot parcursul anului 2022, esenţiale pentru asigurarea unor servicii de sănătate de calitate pentru pacienţii din România şi pentru exercitarea profesiei de medic în condiţii de demnitate şi excelenţă profesională.
Exprimăm, de asemenea, dezaprobarea fermă a colegilor medici din asistenţa medicală primară privind împovărarea birocratică tot mai accentuată a acestora, prin introducerea unor prevederi legislative inconsecvente sau discordanţe, cu consecinţe grave pentru un sector care se află în deficit acut de personal, care ar trebui să fie sprijinit ca factor esenţial pentru consolidarea unor politici publice de sănătate axate pe prevenţia precoce şi monitorizarea activă a stării de sănătate a pacientului.
Menţinem totodată poziţia fermă privind faptul că problemele din sectorul spitalicesc sunt în continuare insuficient şi inconsecvent abordate şi că este esenţial ca CNAS şi Ministerul Sănătăţii să susţină un proces participativ şi colaborativ de identificare a unor soluţii fezabile, cu impact pozitiv, aplicabile etapizat, coerent şi unitar.
Înţelegând că procesul de transformare al modului de lucru între instituţiile-cheie ale sistemului de sănătate din România este un proiect pe termen lung, CMR va continua să promoveze şi să susţină cu resurse de expertiză competentă dialogul instituţional cu CNAS şi Ministerul Sănătăţii, extins şi deschis către toţi actorii interesaţi din sistemul de sănătate, cu încrederea şi convingerea că activitatea echipelor tehnice care pot fi aduse laolaltă are un potenţial real de a armoniza perspectivele acestora, cu beneficii asupra întregului sistem.
Echipa de negociere a CMR a fost coordonată de prof. univ. dr. Daniel Coriu (preşedinte) şi de dr. Valeria Herdea (vicepreşedinte, coordonator al Departamentului economico-social şi de asigurări de sănătate) şi a fost formată din reprezentanţi CMR de la nivel organizaţional (membrii Biroului Executiv al CMR, directorul general CMR, un consultant din cadrul Departamentului de imagine, relaţii interne şi externe) şi din reprezentanţi de la nivel tehnic (membri ai Grupului de lucru CMR Spitale & Ambulator de la patru spitale reprezentative din ţară şi facilitatori ai grupurilor de lucru CMR- experţi în politici publice de sănătate, management sanitar şi finanţarea spitalelor).
A.V.
