Anul 2024 a reprezentat al cincilea an la rând în care nașterile din România au scăzut față de anul precedent. Dar și în Polonia, dublă ca populație, s-au născut în 2024 doar 252.000 de copii, fiind al șaptelea an în care trendul natalității este în scădere, conform hotnews.ro
În 2024, s-au născut sub 150.000 de copii în România, un record istoric negativ. E cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani, potrivit datelor INS.
De cinci ani, trendul în ceea ce privește natalitatea este unul negativ. Statistica arată că anul 2019 a înregistrat cel mai mare număr al copiilor născuți în ultimii ani: peste 215.000. Treptat, numărul a scăzut. Fie cu câteva mii, fie cu 20 de mii (din 2023 până în 2024).
Cauzele sunt diverse. De la decizii interne, ce țin de dorințele și stabilitatea cuplului, până la factori externi, ce țin de măsurile adoptate de stat pentru sprijinirea viitoarelor familii, explică Maria Voinea, cercetătoare specializată în sociologia familiei, într-un dialog pentru publicul HotNews.
Educație și sănătate
„Acești factori externi pot fi chiar mai puternici decât opțiunile cuplului. Nivelul de trai al societății, stabilitatea sau instabilitatea socială, inflația, șomajul și migrația influențează direct natalitatea. Plus capacitatea societății de a susține politici sanitare eficiente, servicii educaționale de calitate”, explică experta.
”În România, aceste aspecte au fost slabe, ceea ce a constituit mai degrabă un factor descurajator, care a amânat dorința cuplurilor de a avea copii”.
Întrebată cum ar putea România să iasă din acest trend negativ al natalității, Maria Voinea spune că statul român ar trebui să adopte politici clare și eficiente, cum ar fi îmbunătățirea sistemului educațional și cel al sănătății.
„Oamenii își pun întrebări firești. «Copiii vor avea acces la educație de calitate?», «Vor fi suficiente locuri la grădinițe și școli?», «Există servicii medicale gratuite sau accesibile și bune?». Toate aceste aspecte influențează decizia tinerilor, fie că sunt căsătoriți sau doar în relații de parteneriat, de a aduce sau nu copii pe lume în România”, spune ea.
O recentă măsură fiscală acționează în sens opus
Specialista oferă ca exemplu decizia recentă a guvernului de a impune plata asigurării de sănătate și persoanelor aflate în concediu de maternitate. Până anul acesta, persoanele aflate în concedii de creștere a copilului erau scutite de plata CAS.
„În timp ce în alte țări, genul acesta de politici, în care mamele au gratuități, au acces gratuit la diferite servicii pentru copii până la vârsta de trei ani sau au anumite facilități în perioada în care copiii sunt foarte mici, în România au existat pe perioade scurte sau nu au existat deloc”, adaugă Maria Voinea.
„Nu văd luminița de la capătul tunelului în următorii ani”
Procentul tot mai scăzut al natalității nu este singura cauză pentru populația din ce în ce mai redusă a României, atrage atenția experta.
Ultimele date de la INS arată că sporul natural (diferența dintre numărul nașterilor și numărul deceselor înregistrate pe o anumită perioadă de timp) s-a menținut negativ în luna mai 2025, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuților vii.
„Eu cred că acest deficit între nașteri și decese se va mai menține în România încă câțiva ani. Nu văd luminița, așa cum se spune metaforic, la capătul tunelului pentru următorii ani, pentru că fenomenele demografice nu se schimbă de la o zi la alta, chiar dacă statistic pot de la un an la altul să apară diferențe. Trendul, evoluția, direcția durează decenii”, spune socioloaga.
Pe viitor, România ar putea preveni numărul mare de decese prin politici care să îmbunătățească traiul și viața oamenilor de peste 50 de ani.
„E important să ne uităm ce se întâmplă cu pensionarii din România în raport cu pensionarii din alte țări ale Uniunii Europene? Ce posibilități au să-și prelungească viața, atât posibilități financiare, materiale, cât și ca oferte de petrecere a timpului liber, de relaxare, de motivație de a trăi mai mult”, explică Maria Voinea.
Dar statul mai poate să facă ceva, sugerează experta. Și anume să pună accentul pe prevenția fenomenului de morbiditate.
„Statul trebuie să facă, și în general cred că se străduiește, dar nu suficient, cu măsuri de prevenție a fenomenelor de morbiditate, adică de îmbolnăviri”.
”E mare numărul celor care se îmbolnăvesc de boli foarte grave, de boli care devin cronice și care înseamnă costul foarte mare pentru tratamente. Ori pentru aceștia, statul trebuie să atingă anumite facilități, anumite oportunități prin care cei bolnavi să poată să se trateze și în care cei care sunt sănătoși, dar există un anumit risc de îmbolnăvire, să nu treacă prin riscul respectiv”.
Toate acestea intră la politici de prevenție, sintetizează Voinea.
În Polonia, natalitatea a scăzut cu 37% în ultimii șapte ani
În Polonia, în anul 2024, s-au născut aproape 252.000 de copii, fiind al șaptelea an în care trendul natalității este în scădere. Polonia este, ca populație, dublă față de România.
În 2017, în Polonia s-au născut puțin peste 400.000 de copii. Deci, o scădere cu aproximativ 150.000 a născuților vii.
Și experții polonezi sugerează ca, mai degrabă, statul ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea vieții părinților, copiilor și viitorilor părinți, decât pe modalități de a convinge cetățenii să facă copii. „Pentru că nu avem nicio șansă să asistăm brusc la o creștere a natalității”, afirmă ei.
Două treimi din poloneze, reticente să aibă copil
Printre cauzele procentului tot mai mic al natalității, aceștia amintesc interdicția avortului în cazul unei sarcini nedorite sau chiar în cazul unei malformații detectate ale fătului, deficitul de creșe și grădinițe, costurile mari ale tratamentelor și analizelor medicale, dar și criza imobiliară, unde tot mai puțini tineri își permit propria locuință.
Un sondaj realizat în 2022 dîn Polonia e Centrul de Cercetare a Opiniei Publice (CBOS) arată că 68% de femei cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani nu plănuiau sau nu știau dacă doresc să aibă copii. În 2017, un alt sondaj al CBOS arăta că 41% dintre respondenți intenționau să aibă copii.
Guvernul irlandez oferă câte 280 de euro pentru nou-născuți
În Irlanda, țară de trei ori mai mică decât România, aproape 54.100 de copiii s-au născut în anul 2024.
Irlanda are mai mulți copii decât media europeană. Mai mult de una din cinci gospodării aveau trei sau mai mulți copii în 2024. La nivelul UE, cifra era de doar 12,6%.
O mare problemă în Irlanda este criza locuințelor, care afectează puternic și copiii. Un număr record de persoane fără locuință a fost declarat în cele mai recente statistici, din luna mai: 15.747 de persoane locuiau în adăposturi de urgență.
Printre acestea se aflau 4.844 de copii. Statisticile nu includ persoanele care dorm pe străzi, refugiații, solicitanții de azil, persoanele din adăposturi pentru victime ale violenței domestice sau cele aflate în situații de „lipsă ascunsă de adăpost”, cum ar fi locuitul în condiții improprii.
Mamele pot sta în concediu de maternitate plătit 26 de săptămâni și încă 16 săptămâni neplătit. Tații primesc două săptămâni de concediu paternal plătit.
De asemenea, din decembrie 2024, Guvernul irlandez a introdus și o indemnizație unică pentru fiecare nou-născut, în valoare de 280 de euro. Totuși, îngrijirea copiilor rămâne scumpă în Irlanda.
Cehii au o teamă financiară când vine vorba despre copii
Rata natalității în Cehia a scăzut la un minim istoric. În 2024, s-au născut 84.311 de copii, cel mai mic număr din istoria înregistrărilor statistice. Cehia are aproximativ jumătate din populația României.
Printre cele mai frecvent menționate motive ale scăderii natalității, femeile și bărbații cehi vorbesc despre nesiguranța financiară, adesea în corelație cu locuințele inaccesibile. Unii adulți vorbesc și despre dorința de stabilitate pe plan personal și de formarea unei cariere.
În 2023, Republica Cehă s-a situat printre cele mai puțin accesibile țări din UE în ceea ce privește raportul între veniturile cetățenilor și prețurile imobiliarelor.
Îmbătrânirea este o altă cauză pentru scăderea populației, vorbesc jurnaliștii cehi. De asemenea, Republica Cehă se confruntă și cu un număr tot mai crescut al gospodăriilor în care locuiește o singură persoană.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
A.C.
