Pe 31 martie 2025, România a împlinit un an de la integrarea în Schengen aerian și maritim și trei luni de acces complet în zona de liberă circulație. Intrarea în Air Schengen a însemnat ridicarea parțială a controalelor la frontieră, facilitând un flux mai rapid și mai eficient al pasagerilor și al bunurilor între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene. România se chinuie de peste zece ani să adere la spațiul Schengen, ultima dată fiind respinsă în anul 2022, din pricina voturilor negative date de Austria și Olanda. Anul trecut, însă, în decembrie 2024, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne de la Bruxelles s-a decis intrarea României în spațiul Schengen cu drepturi depline, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Odată cu această veste, țara noastră a avut parte de mai multe beneficii.
Pe tot parcursul acestei perioade, polițiștii de frontieră din România, alături de instituțiile partenere, s-au implicat constant în protejarea securității naționale, cât și în respectarea regulilor internaționale. Hai să vedem ce înseamnă un an pentru România în Schengen și ce activități de securitate și control a implicat acest lucru.
În această perioadă, România a obținut rezultate semnificative:
- au fost descoperite 106 documente false sau aparținând altor persoane,
- au fost depistate 147 de persoane date în urmărire generală,
- au fost descoperite și retrase din circulație 2,5 milioane de țigarete, în cooperare cu colegi de la Autoritatea Vamală.
- au fost depistate peste 150 de persoane aflate în ședere ilegală pe teritoriul statelor Schengen, care au fost predate autorităților competente, în vederea inițierii procedurilor de returnare.
Aceste acțiuni au contribuit nu doar la protejarea granițelor naționale, dar și la întărirea încrederii partenerilor internaționali.
Un caz semnificativ a fost descoperirea unui cetățean brazilian pe Aeroportul Otopeni, care încerca să introducă ilegal, în România, aproape un kilogram de cocaină, ascunsă pe corp, dar și ingerată.
Tehnologiile moderne, cum este aplicația eDAC, au sprijinit aceste acțiuni, iar cele 2,2 milioane de verificări efectuate, dintre care 1,3 milioane pe aeroporturi, subliniază eficiența acestui sistem. Acesta este un exemplu al modului în care România se adaptează la realitățile lumii moderne, păstrându-și în același timp angajamentul față de siguranța cetățenilor săi.
La nivelul frontierelor terestre, România joacă un rol activ în protejarea regiunii. În cadrul operațiunilor de tip BLITZ, organizate periodic, polițiștii de frontieră au reușit să descopere numeroase produse contrafăcute, bunuri de contrabandă – în special țigarete, autoturisme furate, dar și altele –, demonstrând încă o dată că România este un partener de încredere în combaterea infracționalității transfrontaliere.
În toamna acestui an, România va fi evaluată în cadrul Schengen.
Zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985, între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.
Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen:
- Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
- Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
- Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
- Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
- Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 29 de țări, printre care și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
Care sunt avantajele spațiului Schengen?
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre, fără a fi supuse controalelor la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce, de asemenea, beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Cum a îmbunătățit spațiul Schengen securitatea în UE?
Unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen vizează protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Aceste noi forme de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate generat de eliminarea controalelor la frontierele interne, potrivit consilium.europa.eu.
În contextul cooperării în materie de aplicare a legii, spațiul Schengen permite:
- îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de Poliție,
- urmărirea transfrontalieră a infractorilor,
- supravegherea transfrontalieră a suspecților,
- asistența operațională reciprocă,
- schimburi directe de informații între autoritățile polițienești.
Acesta reprezintă un avantaj enorm în lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv a traficului de persoane și a migrației ilegale.
Andreea CONDURACHE
