România și Bulgaria se află în fruntea clasamentului european al celor mai reduse impozite pentru persoanele cu venituri mari, aplicând o cotă maximă de doar 10%, mult sub media continentală, care se apropie de 40%, arată date recente publicate de Tax Foundation și citate de Novinite.
Analiza realizată pentru anul 2026 evidențiază un decalaj tot mai pronunțat între Europa de Est și Europa de Vest în ceea ce privește impozitarea veniturilor ridicate. În timp ce majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv de taxare pentru a susține echitatea socială, nivelul cotelor marginale maxime variază considerabil.
Bulgaria și România se disting prin cea mai scăzută cotă maximă – 10%, în timp ce Danemarca impune cea mai ridicată rată din Europa, de 60,5%. În cele 35 de țări analizate, rata medie superioară este de 38,5%, iar în rândul statelor membre OCDE ajunge la 43,4%.
Un grup de șapte state europene aplică impozite de peste 50% pentru cei mai bogați contribuabili. Alături de Danemarca, în această categorie se află Franța, Austria, Spania, Belgia, Portugalia și Suedia, în timp ce Slovenia și Olanda sunt foarte aproape de acest prag.
În marile economii europene diferențele rămân semnificative. Regatul Unit are o cotă maximă de 45%, Franța ajunge la 55,4%, iar Germania, Italia și Irlanda mențin niveluri cuprinse între 40% și 48%.
În contrast, majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est aplică rate maxime sub 25%. Pe lângă România și Bulgaria, Ungaria, Estonia și Republica Cehă se numără printre țările cu impozite mai scăzute. În afara Uniunii Europene, Moldova, Ucraina și Georgia adoptă politici similare.
Totuși, regiunea începe să înregistreze ajustări. Estonia și-a majorat recent cota unică la 24%, iar Slovacia a introdus noi tranșe de impozitare, crescând rata maximă de la 25% la 35%, în încercarea de a îmbunătăți colectarea veniturilor bugetare.
Specialiștii avertizează că ratele marginale foarte ridicate pot avea efecte adverse, descurajând investițiile și mobilitatea persoanelor cu venituri mari. Unele studii fiscale arată că extinderea bazei de impozitare în rândul categoriilor cu venituri mai mici poate genera rezultate mai eficiente decât majorarea abruptă a cotelor maxime.
În același timp, percepția publică rămâne critică: doar unul din cinci europeni considera, în 2025, că impozitele sunt pe deplin proporționale cu averea acumulată, semn al tensiunilor persistente dintre politica fiscală și nivelul de încredere al cetățenilor, potrivit publicației Știri pe surse.
D.A.
