Ropote de aplauze la Grădina de Vară din Eforie Sud. Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, prezent la zilele filmului turcesc

0
72

Institutul Yunus Emre din Constanţa a participat la proiectul Eforie Colorat, organizat de Asociaţia Forumul Artelor Vizuale cu Zilele Filmului Turcesc. În zilele de 12 şi 13 iulie 2021 la Grădina de Vară Cinemascop din Eforie Sud au fost proiectate două filme turceşti de comedie. Zâmbetele n-au lipsit niciun moment de pe feţele spectatorilor, iar aplauzele s-au ţinut lanţ la finalul proiecţiilor. Cei prezenţi la cele două proiecţii de film au precizat că doresc să participe şi pe viitor la Zilele Filmului Turcesc şi la alte evenimente organizate de Institutul Yunus Emre.

În data de 12 iulie a fost proiectat filmul de comedie romantică Kocan Kadar Konuş – Ai Crai, Ai Grai (Regia: Kyvanc Baruonu). Filmul, adaptat după romanul omonim al autorului Şebnem Burcuoglu şi avându-i în rolurile principale pe Ezgi Mola şi Murat Yldirim, prezintă povestea lui Efsun, care nu îşi găseşte jumătatea, în timp ce toate femeile din anturajul ei se pregătesc de căsătorie şi visează la rochia de mireasă.

În data de 13 iulie, Grădina de Vară Cinemascop din Eforie Sud a găzduit filmul turcesc de comedie Yol Arkadaşim – Tovarăşul Meu de Drum (Regia: Bedran Guzel). Avându-i în rolurile principale pe Oguzhan Koc şi Ibrahim Buyukak, filmul prezintă povestea lui Onur şi a lui Şeref. Onur face o călătorie în care va găsi sensul prieteniei şi va întâlni pe cineva special pe drum.

La eveniment a participat şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, E.S. Emre Yurdakul, care a vizitat Expoziţie foto-documentară GOBEKLYTEPE şi a vizionat filmul Tovarăşul Meu de Drum.

Săptămâna turcească continuă la Grădina de Vară Cinemascop din Eforie Sud. Puteţi descoperi misterul primului templu al omenirii în Expoziţie foto-documentară GOBEKLYTEPE ce va fi deschisă publicului larg până pe 18 iulie 2021.

Gobeklitepe a fost înregistrat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în cadrul celui de-al 42-lea Comitet al Patrimoniului Mondial din 2018.

Gobeklitepe, primul sanctuar construit înainte de viaţa urbană, apare ca una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din ultimii ani privitoare la comunităţile umane de vânători-culegători, care erau încă departe de momentul de sedentarizare şi practicare a agriculturii. Sanctuarul, pentru care nu a fost găsit încă un răspuns despre cum a fost construit acum 12000 de ani, este impresionant şi prin faptul că a fost construit înainte de Stonehenge şi de piramidele egiptene.

Gobeklitepe este rezultatul unei mari organizări şi imaginaţii şi poate fi considerat ca punctul zero al istoriei, fiind unul dintre cele mai vechi monumente şi primul de această dimensiune. Pentru o epocă în care oamenii trăiau ca vânători-culegători, construcţia unor sanctuare care impuneau o arhitectura avansată stârneşte astăzi o uimire generală. Reflectând lumea spirituală a oamenilor preistorici, îmbogăţită cu figuri animiste, sanctuarele fac din Gobeklitepe una dintre cele mai importante descoperiri din istoria arheologiei.

Gobeklitepe a fost identificat pentru prima dată în 1963 în timpul cercetărilor de teren făcute de către Prof. Dr. Halet Cambel şi Prof. Dr. Robert John Braidwood, în cadrul unui proiect comun de cercetări preistorice în Anatolia de Sud-Est al Universităţilor Istanbul şi Chicago. Şantierul arheologic de la Gobeklitepe a fost deschis trei decenii mai târziu, în 1995, de către prof.dr. Klaus Schmidt, sub administrarea directorului Muzeului de la Sanliurfa, Adnan Misir şi a directorului Institutului German de Arheologie de la Istanbul, Harald Hauptmann. Săpăturile au scos la iveală structuri monumentale, stâlpi de piatră sculptaţi şi alte elemente extrem de importante care au modificat modul de percepţie a istoriei.

După ani de cercetări arheologice detaliate, Gobeklitepe a oferit rezultate ştiinţifice solide care au permis reinterpretarea şi reevaluarea revoluţiei neolitice şi a condiţiilor care au pregatit-o. La acest moment se consideră că cea mai timpurie utilizare a locului datează de faza A a neoliticului pre-ceramic, 9600-7300 a.Chr., adică aproximativ cu 11600 de ani în urmă. Folosirea Gobeklitepe ca centru spiritual a continuat până în jur de 8000 a.Chr. când a fost abandonat şi nereutilizat pentru alte scopuri. Toată această arhitectură monumentală scoasă la suprafaţă de către cercetările arheologice a făcut din Gobeklitepe un loc unic şi special. Vă mulţumim pentru interesul pe care îl manifestaţi constant faţă de evenimentele organizate de instituţia noastră“, susține Tuna Balkan, directorul Institutului Yunus Emre din Constanţa.

A.V.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.