„Salonul de Primăvară” al UAPR poate fi admirat la Muzeul de Artă Constanța

Directorul Muzeului de Artă Constanța Lelia Rus- Pîrvan informează, printr-o postare în mediul online, faptul că Salonul de Primăvară al filialei Constanța a UAPR, deschis pe 26 martie a.c., și aflat acum în sala Alexandru Ciucurencu a muzeului, este un bun prilej de întâlnire a publicului constănțean cu artiștii urbei, dar și o oportunitate pentru publicul avizat de a-i întâlni pe aceștia într-o formulă nouă, surprinzătoare.

Aflat parcă sub zodia experimentului, salonul din această primăvară va dezvălui cele mai recente lucrări și tendințe la care artiștii au meditat, rezultatul fiind echivalent cu o plimbare vioaie pe malul mării. În ordinea expunerii lor pe simeze, artiștii se dezvăluie în cele mai recente creații:

„Florin Ferendino, cunoscut pentru peisajele și naturile sale statice, reinventat de data asta, revine cu o compoziție abstractă în care este sensibil în alegerea contrastelor cromatice, dar și puternic prin tușele expresive.

Doina Misian ne amintește câte ceva despre arta miniaturii, iar armoniile sale ne conduc către zona decorativului și a scrierilor apocrife.

Loreta Băluță surprinde esența primăverii prin doua lucrări în acuarelă, iar metamorfoza unor îngeri în crini este unul dintre cele mai bune simboluri ale expoziției de față.

Cătălin Botezatu, fin cunoscător al tehnicii acuarelei ne bucură și de data aceasta cu finețea și acuratețea tușelor sale, venind totodată cu încercări noi, mai apăsate și mai consistente.

Iulian Leu, colegul nostru de la muzeu, viitor restaurator, este neliniștit ca tușă și temperament într-o lucrare pe care o intitulează cu o doză de ironie, ,,Liniște”, dar care ne amintește de fapt de zbuciumul tușelor lui Van Gogh.

Eugenia Leca Botezatu ne poartă prin universul marin, floral, cu trasee ale pensulei care ne vorbesc despre stăpânirea perfectă a meșteșugului artistic.

Nicolae Morărescu este sintetic și luminos, exprimându-se în tușele largi, în timp ce florile sale amintesc de cele ale maestrului Ciucurencu, cel ce dă și numele sălii în care se desfășoară expoziția.

Laura Nistorescu-Seniuc este artistul aflat mereu în căutarea de noi expresii plastice, a experimentului, iar de data aceasta ne uimește cu o linie violentă, electrică, menită sa dinamizeze spațiul său intim și plastic.

Aurelian Broască aduce lucrări de mici dimensiuni de această dată și parcă îndemnat de întregul sentiment al expoziției, își îmblânzește personajele, renunță la discursul său acid și ironic și ne dezvăluie puritatea și frumusețea chipului de copil.

Ignat Ștefanov, deasemenea, un pictor de vocație, trece în această expoziție în zona experimentului, și în lucrarea ,,Rigoare versus Hazard” ne poartă prin universul său cromatic, perfect dozat și echilibrat.

Constantin Grigoruță, ușor de recunoscut prin pete de culoare lapidare reconstruiește o lume a sa.

Roxana Ciucalău ne poartă prin universul simbolic al primăverii într-un sens metaforic, utilizând suprapuneri decorative, specifice artei murale.

Alexandru Baciu, atipic prin peisajul său, a reprezentat o plăcută surpriză prin noua abordare. Deși a mai păstrat ceva din narațiunea picturilor sale, maniera de lucru este complet surprinzătoare și cred că îl va conduce pe un drum interesant de urmărit.

Iulia Balica ne prezintă două portrete în manieră expresionistă cu trimiteri în cotidian.

Constanța Petrescu Dănilă se oprește asupra unei tematici dragă ei și își continuă cercetările sale plastice.

Niță Manolescu este proaspăt ajuns și el în zodia experimentului, și ne arată faptul că un artist bun poate fi valoros nu numai prin tehnica sa, dar poate face și lucrări solide printr-o joacă asumată.

Andreea Enache, mai tânăra noastră colegă, cochetează cu zona de Fashion, dar siguranța liniei și a contrastelor cromatice o plasează în zona celor mai interesante propuneri.

Lia Opriș ne prezintă o compoziție în care stăpânirea tușei, caracteristică unui designer își spune cuvântul.

Marcel Grigore, sculptor ca formare, pornește de la ideea de noapte înstelată, dar ritmurile sale se depărtează definitiv de celebra lucrare a pictorului olandez. Astfel, printr-o asumare conceptuală, aceasta poate fi mai degrabă asimilată zonei gestualismului. Filiz Velula ne prezintă în ansamblajele sale tridimensionale de fapt suprafețe picturale, așa încât este greu de încadrat undeva tipul de imagine prezentată, care continuă să ne fascineze.

Mihaela Ciuștea, fosta colegă de muzeu, ne prezintă în cele patru noi compoziții, prilejuite de noul statut de artist full-time, un univers oniric, marcat de incursiuni în lumea copilăriei și a sentimentelor.

Tudor Mirescu, revine în tușe de culoare puternice atât de specifice lui și în sfârșit, Fenea Petruț, care se regăsește, de asemenea, sub zodia figurativului, face apel la motivul peisajului primăvăratic, care îi prilejuiește vaste reverii”, se arată în postarea directorului Muzeului de Artă Constanța, Lelia Rus- Pîirvan.