Cazul bustului lui Octavian Goga, îndepărtat din Copou, Iași, a declanșat o amplă dezbatere publică privind modul în care legislația actuală influențează memoria culturală a României, generând reacții puternice atât în mediul public, cât și în cel intelectual.
În timp ce autoritățile invocă legea, voci din spațiul public, precum scriitorul Nicolae Băciuț, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, acuză o posibilă rescriere periculoasă a istoriei.
Acesta vorbește despre o „demonizare” a valorilor naționale și avertizează că astfel de decizii șterg memoria culturală.
Bustul poetului și omului politic Octavian Goga a fost îndepărtat din zona Copou în urma unei solicitări formulate de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad către autoritățile locale.
Monumentul, amplasat într-o zonă intens circulată, a fost ridicat de pe soclu la data de 28 martie de către angajații Ateneului Național Iași, instituție aflată în subordinea Primăriei.
Decizia a fost luată în contextul aplicării prevederilor legislative care interzic menținerea în spațiul public, în afara muzeelor, a monumentelor dedicate unor persoane asociate cu ideologii fasciste, legionare sau xenofobe.
În acest context, cazul de la Iași devine mai mult decât o simplă decizie administrativă: el marchează un punct sensibil în raportul dintre lege și istorie.
Scriitorul Nicolae Băciuț declară: „De ce a ajuns să fie obiectul/subiectul unei acțiuni circumscrise juridic unei legi este greu de înțeles și de acceptat de orice minte cu dreaptă judecată.
Cum să-l invoci pe Octavian Goga în contextul unei legi discutabile și juridic și moral, fără să se țină seama nici măcar de o prevedere a legii Wexler: «nu constituie infracțiune dacă fapta este comisă în scopuri artistice, științifice, educative sau pentru dezbaterea unor chestiuni de interes public».
Cum a putut fi dat jos bustul lui Octavian Goga, la Iași, când acesta este prezent peste tot în spațiul românesc, dar mai ales în sufletele celor care s-au adăpat din lirismul său?
Având în vedere numele celor care ar putea fi obiectul acestei legi, nu ar fi oare normal ca instituțiile statului, de la cele academice la cele juridice, să clarifice niște etichete în numele cărora sunt scoase din istoria națională nume cu greutate în traiectoria lor biografică?”
Scriitorul consideră că îndepărtarea bustului reprezintă nu doar o aplicare a legii, ci un act de „demonizare” a unei personalități fundamentale pentru cultura română.
Acesta atrage atenția că Octavian Goga rămâne un poet canonic, studiat generații la rând și prezent în conștiința colectivă, iar eliminarea simbolurilor din spațiul public riscă să creeze o ruptură între memoria culturală și interpretările juridice contemporane.
De asemenea, Nicolae Băciuț subliniază că modul de aplicare a legii ridică semne de întrebare, fiind necesară o clarificare instituțională și o evaluare riguroasă, nu decizii bazate pe interpretări selective.
În opinia sa, în cazul lui Octavian Goga, analiza ar trebui realizată inclusiv din perspectivă juridică: existența sau absența unei condamnări clare ar trebui să stea la baza unor astfel de măsuri.
Situația de la Iași poate deveni astfel un moment de reflecție asupra modului în care sunt gestionate deciziile privind patrimoniul cultural.
Scriitorul Băciuț crede că: „prin cazul Octavian Goga a venit momentul unor evaluări «fără ură și fără părtinire» și trebuie să facă dreptate posterității unor personalități prin care ne identificăm și ne legitimăm în istoria umanității. Câtă vreme mai avem pretenția că ne respectăm istoria și valorile ei”.
De asemenea, scriitorul Nicolae Băciuț susține că: „Amplasarea unei lucrări de for public reprezentând o personalitate a istoriei naționale cum mai poate fi obiectul unei judecăți în instanță? Pe ce se poate baza un rechizitoriu care cere demolarea?
Decizia demolării nu poate fi susținută nici juridic, nici moral, este un atentat la memoria culturală națională. Efectul unei astfel de acțiuni, provocatoare în esența sa, readuce în discuție nu doar o lege, ci un adevărat atentat la memoria noastră culturală, care vizează nume grele din istoria națională”.
Astfel, cazul Goga depășește granițele unui oraș și devine simbolul unei dezbateri naționale: între aplicarea legii și protejarea memoriei culturale.
Alexandra VASILE
