Unul dintre simbolurile educației constănțene ar putea intra, din nou, într-un amplu proces de reabilitare. Este vorba despre clădirea Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, imobil vechi și istoric, care face parte din patrimoniul arhitectural al orașului și care are nevoie de intervenții pentru a fi adus la standardele actuale.
Proiectul de reabilitare nu este unul nou. Investiția a mai fost pregătită în urmă cu mai mulți ani, însă finanțarea pentru proiect a fost pierdută. Acum, autoritățile încearcă să reia demersurile și să obțină finanțare pentru o nouă variantă a proiectului, pornind, în mare parte, de la documentațiile și soluțiile elaborate anterior.
Astfel, proiectul de hotărâre va fi supus votului consilierilor locali în ședința de marți, 29 septembrie a.c. Imobilul istoric a sărbătorit anul acesta 130 de existență, iar de-a lungul timpului a servit – de la școală, la unitate militară în perioada comunistă, iar după aceasta, unitate de învățământ, devenită astăzi de prestigiu.
Bijuteria arhitecturală care găzduiește Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța ar putea intra într-o nouă etapă de modernizare prin proiectul de reabilitare seismică și eficientizare energetică a Corpului C4. Investiția este estimată la peste 6,8 milioane de lei (cu TVA) prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027.
Documentația conturează o intervenție amplă asupra clădirii de pe strada Ștefan cel Mare nr. 6. Nu este vorba doar despre o simplă renovare sau despre schimbarea ferestrelor, ci despre lucrări de consolidare, eficientizare energetică și modernizare a instalațiilor.
Pentru clădirea istorică sunt prevăzute intervenții asupra structurii și fundațiilor, lucrări la zidărie, termoizolarea pereților la interior, izolarea planșeului către pod și înlocuirea tâmplăriei existente cu una performantă energetic, din lemn stratificat, astfel încât să fie păstrat caracterul istoric al imobilului. Un alt capitol important îl reprezintă instalațiile. Proiectul propune modernizarea sistemului de încălzire, iluminat cu LED, sisteme de climatizare, ventilare mecanică cu recuperare de căldură și panouri fotovoltaice. În documentație sunt analizate inclusiv soluții cu pompe de căldură și panouri termosolare.
Pentru întregul proiect, documentația indică o valoare totală de peste 62 de milioane de lei cu TVA. Auditul energetic a analizat mai multe variante de intervenție, cu valori cuprinse între aproximativ 1,01 milioane și 1,54 milioane de euro pentru pachetele strict aferente soluțiilor de modernizare energetică, fără ca aceste sume să includă toate cheltuielile necesare investiției.
Membrii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice au supus discuțiilor documentația privind proiectul de reabilitare și au invocat intervenții considerate invazive și insuficient fundamentate asupra unei clădiri cu valoare istorică majoră. Astfel, în luna mai a.c., specialiștii în cultură au respins propunerea cu majoritate de voturi, considerând că soluțiile tehnice propuse sunt neadecvate pentru o clădire cu valoare istorică și arhitecturală. Printre principalele critici se numără utilizarea unor metode invazive, precum suprabetonarea planșeelor, care ar conduce la pierderea finisajelor originale, inclusiv a pardoselilor decorative.
Totodată, au fost semnalate intervenții considerate excesive la nivelul scărilor și al cotei de călcare, precum și propuneri de termoizolare apreciate ca fiind disproporționate în raport cu specificul construcției.
Mai mulți membri ai Comisiei au subliniat lipsa unor studii esențiale, precum studiul istoric și documentația detaliată privind lucrările de consolidare, dar și necesitatea unor analize suplimentare, inclusiv relevee de degradări, scanări cu termoviziune și revizuirea expertizei tehnice.
Clasarea de urgență drept monument istoric
Un punct comun al mai multor opinii exprimate în cadrul Comisiei îl reprezintă recomandarea fermă de inițiere a procedurii de clasare de urgență a imobilului ca monument istoric, în baza Legii nr. 422/2001. Specialiștii consideră că edificiul întrunește valori istorice, arhitecturale și memoriale incontestabile, care impun un regim de protecție mai strict.
Totuși, a fost exprimată și o opinie favorabilă condiționată, care prevede continuarea proiectului doar cu respectarea strictă a avizelor emise anterior de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța și cu revizuirea soluțiilor tehnice, în special pentru păstrarea finisajelor existente.
În concluzie, proiectul va trebui revizuit substanțial și retransmis în etapa DTAC, cu integrarea tuturor cerințelor formulate de specialiști, într-un demers care să îmbine necesitatea eficientizării energetice cu protejarea patrimoniului construit.
Loredana BADEA
Citește și:
