Viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu, a anunțat că se lucrează la programul de internship pentru tinerii urbei. Este vorba despre un proiect prin care este oferită oportunitatea câștigării de experiență în diverse domenii, așa încât tinerilor să le fie mai ușor să se angajeze.
“Tinerii trebuie să aibă șanse egale la angajare. Implicarea lor în programe de practică îi poate ajuta să acumuleze experiența necesară cerută de angajatori. Un tânăr mi-a spus recent: “Fără experiență nu mă angajează nimeni… și nici relații nu am”. Și are dreptate. De aceea, am gândit acest program de internship prin care unim autoritatea publică locală cu tinerii, mediul universitar și mediul de afaceri”, a precizat Costin Răsăuțeanu. Discuțiile legate de acest proiect au avut loc, recent, la Primăria Constanța, și au participat: șef lucrări dr. ing. Cosmin Filip – prorector Universitatea Ovidius, Ruxandra Serescu – director general CCINA Constanța, Ciprian Lepădatu – vicepreședinte Federația Națională a Părinților PROEDU & director al Asociației Firmelor Constănțene – AFCT, Daria Diana Olaru– secretar general interimar Liga Studenților UOC, Nicoleta Crăciun, reprezentant Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România.
“Trebuie să gândim proiecte care să îi facă pe tinerii noștri să nu mai plece în alte orașe sau în alte țări. Constanța poate oferi multe oportunități tinerilor dacă există mai multă preocupare din partea autorităților locale. Tinerii sunt discriminaţi pe piaţa muncii, fiind deseori refuzaţi pentru a ocupa un loc de muncă, fie pentru că nu au experienţă, fie pentru că nu au competenţele necesare postului respectiv, competenţe dobândite în urma studiilor absolvite. Aceasta practică trebuie să înceteze! Prin proiectul propus venim cu soluţii pentru a conecta tinerii cu mediul de afaceri cu autorităţile publice locale şi unităţile de învăţământ, respectiv, pentru a conecta competenţele tinerilor cu cele solicitate pe piaţa forţei de muncă, oferind posibilitatea tinerilor de a participa ca interni remunerați. Astfel, punem bazele programului „Protocol pentru Viitor. Internship plătit pentru tinerii din Constanţa”. Plata internilor este foarte importantă, întrucât pentru tinerii cu situații de viață mai precare din punct de vedere financiar, inclusiv persoanele care trăiesc în familii monoparentale, persoanele cu dizabilități, persoanele cu un nivel inferior de educație, tinerii care nu locuiesc cu părinții și persoanele care provin din gospodării cu o intensitate redusă a muncii, există o probabilitate mai mică de a avea acces la resursele financiare necesare pentru a efectua muncă neplătită. Atunci când tinerii doresc să participe la stagii de practică, pentru a cumula experienţă, nu sunt plătiți de cele mai multe ori. În acest caz, tinerii pot fi folosiţi pentru a acoperi temporar nevoia de forţă de muncă. Stagiile neplătite reprezintă o formă de exploatare și de excluziune socială. Ca societate, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, suntem obligați să le oferim tinerilor noștri instrumentele, mijloacele și oportunitățile necesare pentru ca ei să poată participa în mod activ la dezvoltarea lor, să contribuie la modelarea viitorului lor, să își exercite pe deplin drepturile, să își îndeplinească îndatoririle ca indivizi față de comunitatea noastră şi să rămână în comunitate. Constanța are nevoie de tineri, de creativitatea, energia și pregătirea lor. Să îi ținem aproape!”, a declarat Costin Răsăuțeanu.
Proiectul a mai fost lansat în discuție, tot de Costin Răsăuțeanu, în expunerea de motive pentru “Protocol pentru Viitor. Internship plătit pentru tinerii din Constanţa” el arătând, printre altele, că: “Tinerii sunt discriminaţi pe piaţa muncii, fiind deseori refuzaţi pentru a ocupa un loc de muncă, fie pentru că nu au experienţă, fie pentru că nu au competenţele necesare postului respectiv, competenţe dobândite în urma studiilor absolvite. Aceste competențe rămân neadaptate pieţei și din cauza absenței unei strategii de educație și formare pentru piața muncii, bazate pe colaborarea dintre autorităţi locale, operatori economici și unităţi de învăţământ. Pandemia de COVID-19 a întrerupt multe oportunități de educație și de angajare, îngreunând, astfel, dobândirea de competențe. Aceasta a afectat în mod disproporționat în special tranziția de la școală la muncă a tinerilor care provin din medii defavorizate. Programele de internship sunt esenţiale pentru a îmbunătăți competențele și capacitatea de inserție profesională a tinerilor, facilitând, astfel, tranziția acestora către piața muncii şi reprezentând o oportunitate pentru tineri de a învăța și de a testa diferite cariere, pentru a găsi locurile de muncă care corespund cel mai bine talentelor, competenţelor și aspirațiilor lor. Atunci când tinerii doresc să participe la stagii de practică, pentru a cumula experienţă, nu sunt plătiţi de cele mai multe ori. În acest caz, tinerii pot fi folosiţi pentru a acoperi temporar nevoia de forţă de muncă. Stagiile neplătite reprezintă o formă de exploatare și de excluziune socială. Având în vedere că mulți dintre ei sunt la început de carieră, este intimidant și dificil pentru ei să raporteze orice abuz al drepturilor lor. Tinerii nu își pot începe intrarea pe piața muncii confruntându-se cu precaritatea financiară, epuizarea psihică și epuizarea profesională! Privind acest aspect, la nivel european şi naţional s-au realizat paşi importanţi pentru apărarea drepturilor tinerilor care doresc să participe la programe de internship. Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind stagiile de calitate în Uniune solicită condiții mai bune pentru interni, pentru a le oferi o experiență utilă și o remunerație adecvată, înlăturând practicile discriminatorii din legislația muncii prin care se permite folosirea tinerilor ca forţă de muncă fără a fi remuneraţi. În România, Legea nr. 176/2018 privind internshipul prevede la art. 8 că instituţiile şi agenţii economici care primesc interni sunt obligaţi să plătească internului o indemnizaţie egală „cu cel puțin 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, care „se acordă proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată”. Plata internilor este foarte importantă, întrucât pentru tinerii cu situații de viață mai precare din punct de vedere financiar, inclusiv persoanele care trăiesc în familii monoparentale, persoanele cu dizabilități, persoanele cu un nivel inferior de educație, tinerii care nu locuiesc cu părinții și persoanele care provin din gospodării cu o intensitate redusă a muncii, există o probabilitate mai mică de a avea acces la resursele financiare necesare pentru a efectua muncă neplătită. Cel mai îngrijorător este faptul că tinerii din ţara noastră, cu vârste între 15 şi 29 de ani, sunt pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte riscul de sărăcie şi excluziune socială, cu un procent de 37,9%. Tinerii care trăiesc în risc de sărăcie se confruntă cu o povară a costurilor privind chiria şi utilităţile de zece ori mai mare decât cea a tinerilor care nu se află în risc de sărăcie, fiind nevoiți să plătească până la 40% din venitul lor pentru aceste cheltuieli. Mai mult, ţara noastră avea în anul 2022 cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani din UE, de 25,4%, conform analizei Eurostat. Privind piaţa muncii, în România rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 24 de ani a fost în 2023 trim III de 21,8%, conform INS: Tinerii șomeri sunt susceptibili de a se regăsi printre cele mai excluse categorii din societate și, prin urmare, autoritatea locală ar trebui să promoveze inițiative de reducere a șomajului în rândul tinerilor. (…)”.
A.C.
