România schimbă din temelii modul în care stabilește gradul de handicap, prin cea mai amplă reformă legislativă din ultimii 18 ani. Potrivit unui ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății (nr. 2300/1457/2025), publicat joi, 6 noiembrie 2025, în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 1027 Bis, toate criteriile medico-psihosociale de încadrare a adulților în grad de handicap sunt actualizate radical, în acord cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Noile reguli renunță la modelul strict medical, în care diagnosticul determina gradul de handicap, și introduc o evaluare funcțională — bazată pe autonomia persoanei, capacitatea de comunicare, orientare, integrare socială și siguranță personală, scrie stiripesurse.ro
Practic, nu boala în sine, ci impactul asupra vieții de zi cu zi va conta în stabilirea gradului de handicap.
Evaluarea se va face cu ajutorul unor instrumente internaționale standardizate, folosite deja în statele UE:
- MMSE (pentru tulburări cognitive și demență),
- ADOS și ABAS-II (pentru tulburările de spectru autist),
- WHODAS și GAFS (pentru evaluarea funcționalității și a sănătății mintale).
„Este cea mai mare schimbare din ultimii ani în sistemul de protecție socială. Ne apropiem de standardele europene și punem în centrul procesului persoana, nu boala”, explică surse din Ministerul Muncii.
Autismul și Alzheimerul, tratate diferit: accent pe autonomie, nu pe etichetă
Pentru prima dată, adulții cu tulburări de spectru autist vor fi evaluați distinct de copii, pe baza gradului de independență socială, de comunicare și de autoîngrijire. La fel, pentru bolile neurodegenerative — precum Alzheimer, Parkinson sau demențele frontotemporale —, gradul de handicap se va stabili în funcție de scorurile cognitive, nu doar de diagnostic.
Certificat pe viață pentru afecțiunile ireversibile
O altă schimbare majoră: persoanele care suferă de boli incurabile sau deficiențe ireversibile — cum ar fi amputații, paralizii, sindrom Down, malformații congenitale sau boli genetice rare — nu vor mai fi obligate să se prezinte periodic la reevaluare. Prin noul ordin, comisiile DGASPC pot acorda valabilitate permanentă certificatelor de handicap, eliminând astfel birocrația umilitoare pentru mii de persoane care erau nevoite să revină anual cu aceleași acte.
Ce se abrogă și de când intră în vigoare
Noul act introduce anexe tematice actualizate pentru principalele domenii medicale – neurologie, psihiatrie, oncologie, reumatologie, ortopedie, ORL, oftalmologie, pneumologie, gastroenterologie, endocrinologie, hematologie, urologie și pediatrie – fiecare conținând grile funcționale clare pentru stabilirea gradelor de handicap (ușor, mediu, accentuat, grav). Evaluarea va fi realizată în baza unei fișe unice de evaluare funcțională, care analizează gradul de autonomie personală, capacitatea de comunicare, adaptarea comportamentală și integrarea socială, conform modelului OMS – ICF (Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății).
De asemenea, documentul definește pentru prima dată principiile fundamentale ale evaluării: echitate, demnitate, proporționalitate și respectarea diversității umane, în acord cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Noul Ordin comun 2300/1457/2025 abrogă complet Ordinul 762/1992/2007, în vigoare de aproape două decenii. Noile criterii se aplică imediat, pentru toate evaluările efectuate de comisiile județene DGASPC. Certificările existente vor fi recalculate doar la reînnoire, conform noilor standarde.
L.M.
