Agricultorii se confruntă cu probleme uriaşe în această perioadă. Pe de-o parte, din cauza pandemiei de coronavirus, care îi împiedică pe mulţi să vândă ceea ce au produs. Pe de altă parte, seceta cruntă le pune în pericol culturile. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, susţine că un milioan de hectare din culturile însămânțate în toamnă sunt compromise în diferite grade: „Din păcate, peste consecințele pandemiei se suprapune și o secetă extremă și puternică în Dobrogea și Moldova”.
Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 – 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Decidentul politic ar trebui să se uite foarte mult la dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, iar dacă nu o va face probabil va fi o greşeală politică majoră, a declarat, miercuri, Gheorghiţă Corbu, fondator şi director general al companiei Legam Agro din judeţul Constanţa, în cadrul unei videoconferinţe de specialitate.
„Eu cred că şi Guvernul şi România, şi Guvernul şi factorul politic, decidentul politic, cred că se va uita foarte mult şi se va apleca foarte mult asupra dezvoltării infrastructurii de irigaţii. Dacă nu o va face probabil va fi o greşeală politică majoră. Trebuie căutate sursele de finanţare şi investit în infrastructura de irigat. Statul trebuie să pună la dispoziţia fermierului infrastructura de irigat„, a spus Gheorghiţă Corbu.
El a menţionat că există legislaţie, cadrul legal de organizare, dar şi un program de investiţii în infrastructura de irigaţii.
Gheorghiţă Corbu, fost director general al Agenţiei Sapard (2004-2005), a precizat că este implicat direct sau indirect în agricultură de 40 de ani, de când era copil, dar că nu a văzut „un asemenea dezastru pe câmpuri”, adăugând că anul acesta agricol este unul compromis.
Acesta a participat la videoconferinţa „România are şansa unei schimbări majore: Cum trecem de la grânarii Europei la producători interni şi exportatori de produse agroalimentare cu valoare adăugată mare?”, organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile. „Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare„, a precizat Oros.
Producţia de grâu a României va înregistra o scădere semnificativă în acest an, din cauza secetei prelungite, fermierii şi traderii aşteaptându-se ca în acest an recolta de grâu să fie cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane tone, după ce anul trecut a fost una record de aproape 10 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare, potrivit Reuters.
Conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 – 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei.
“În cultura grâului de toamnă, conţinutul de umiditate din sol pe profilul 0-100 cm, se va situa în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei. Aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare, izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului.
În stratul de sol 0-20 cm, în cultura neirigată de porumb, se vor înregistra deficite de napă (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, izolat în centrul şi vestul Munteniei.
Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în Maramureş şi Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local în nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul şi sudul Moldovei, nordul, vestul şi izolat sud-estul Munteniei”, precizează agrometeorologii.
Culturile de orz şi grâu de toamnă se vor afla în fazele de alungire a paiului (30-100%), “burduf” şi înspicare (10-50%), precum şi începutul înfloririi (10-30%), îndeosebi în semănăturile înfiinţate în perioada optimă. Rapiţa va parcurge predominant înflorirea (20-100%) şi formarea silicvelor (10-60%), pe majoritatea suprafeţelor cultivate. În funcţie de data semănatului, la floarea-soarelui se vor semnala germinarea (40-100%), răsărirea (30-100%) şi apariţia primelor frunze (20-100%). La porumb se vor înregistra fazele de germinare şi răsărire (30-100%), apariţia frunzei a treia (20-100%) şi începutul înfrunzirii (1-4 frunze), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general bună şi medie. Sfecla de zahăr se va afla la germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze ale rozetei (10-100%), iar cartoful pentru consum (soiuri timpurii) la încolţire, răsărire şi dezvoltarea primei perechi de frunze (20-100%).
Speciile de sâmburoase îşi vor continua creşterea fructelor/frunzelor/lăstarilor, iar seminţoasele, legarea rodului, înfrunzirea şi înflorirea. În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa de vie va parcurge creşterea frunzelor şi a lăstarilor, precum şi formarea inflorescenţelor, la nivelul întregii ţări.
Agrometeorologii transmit că lucrările agricole specifice (semănat, plantat, tratamente fitosanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări etc.) vor fi întrerupte temporar doar în zilele cu precipitaţii.
Din punct de vedere meteorologic, în intervalul 16 – 22 mai va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât
în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 11 şi 23 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 – 4 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maximă a aerului se va situa între 15 şi 30 de grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul, iar cea minimă a aerului între 6 şi 16 grade Celsius, în toate zonele de cultură. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm se va încadra între 12 şi 24 grade Celsius la nivelul întregii ţări, valori optime parcurgerii fazelor vegetative la prăşitoarele semănate până la această dată.
În perioada menţionată, sunt prognozate ploi sub formă de aversă, dar şi torenţiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie. Totodată, local vor fi condiţii de producere a grindinei.
Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua.
Alexandra VASILE