Seismul cu magnitudinea 5,2, produs luni după-amiaza în judeţul Gorj, a fost urmat, până acum, de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter, potrivit datelor afişate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cea mai importantă replică, de 3,4 pe Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri la la 104 km sud-vest de Sibiu, 107 km nord-vest de Craiova, 139 km vest de Piteşti, 164 km sud-est de Timişoara, 181 km sud de Cluj-Napoca, 182 km sud-est de Arad şi 198 km vest de Braşov.
Medicul Tudor Ciuhodar ne învață ce să (NU) facem în caz de cutremur. El ne oferă un mic ghid de supravieţuire în caz de cutremur. Conform medicului, în Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopții ar produce peste 9500 de victime și peste 30.000 de oameni ar rămâne fără adăpost. Asta doar conform simulărilor.
1. În casă: dacă te afli într-o clădire rămâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite („duck, cover and hold”) sunt simple şi asigură protecția individuală prin trei mişcări simple: ghemuit, acoperit şi protejat. E preferabil să vă ghemuiţi cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme şi să vă acoperiţi capul cu braţele sau palmele, pentru protecţie. Vă puteţi asigura protecţie suplimentară adăpostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spaţiu gol lângă ele în caz de prăbușire, şi cât mai departe de ferestre. Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (între 2 paturi, două maşini, între două rânduri de birouri) ce delimitează aşa zisul triunghi al supravieţuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi maşina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.
a) Dacă sunteţi în bucătărie, în primul rând închideti aragazul şi depărtaţi-vă de bufetul din care poate cădea vesela.
b) Dacă sunteţi în pat, rămâneţi acolo şi acoperiţi capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este aşezat patul nu e recomandat să aveţi tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur. Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii.
2. Pe stradă: Căutaţi spaţii cât mai largi şi asiguraţi protecţia individuală. Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle.Ce să nu faceţi? Atenţie! Sub nicio formă nu vă adăpostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.
3. În maşină: opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii. Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Evitaţi apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înaltă tensiune.
4. În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinte) nu alergaţi către ieșire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă şi vecinii de pe rând. Ce ar trebui să avem pregatit în trusa de supraviețuire: apa, alimente uşoare şi compacte (bomboane cu zahăr, biscuiţi uscaţi), medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale. Şi nu în ultimul rând, aţi văzut şi dumneavoastră, nu suprasolicitaţi reţelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un sms ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine.
„Pentru o reală eficienţă noţiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţiri. Repetitio mater studiorum est. Predarea acestor ore de educaţie pentru sănătate ne va permite să ştim cum să acţionăm atât pentru a ne proteja pe noi cât şi pentru a-i salva pe alţii. Legea mea privind orele de educaţie pentru sănătate este deja depusă în parlament„, susține dr. Tudor Ciuhodaru.
A.V.
