Simptomele COVID-19 în cazul copiilor variază, în primul rând în funcție de vârstă, însă există trei semne care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinți, spune medicul pediatru Mihai Craiu. El a explicat, într-un interviu pentru HotNews.ro, ce trebuie să facă părinții în cazul în care observă la copiii lor primele simptome ale bolii.
Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, a explicat că nu există un tipar al manifestării bolii COVID la copii, însă majoritatea, indiferent de vârstă, au febră.
În ceea ce privește severitatea bolii, în condițiile în care dominantă în valul 4 este tulpina Delta, medicul pediatru afirmă că se observă modificări doar în cazul copiilor care au boli cronice și probleme medicale deosebite, precum diabet, tratament cu citostatice, transplant. Miercuri, în spitalele din România erau internați 167 de copii cu COVID – 158 în secții și 9 la ATI.
Cum debutează boala la copii?
Simptomele sunt variabile, în primul rând în funcție de vârstă. Sunt copii care au doar manifestări digestive, fără pneumonie. La Primiri Urgențe ajung copii cu diaree sau cu simptome ca la orice fel de răceală. Manifestările digestive sunt specifice copiilor mici, de grădiniță. Cei mai mulți copii, indiferent de vârstă, au însă febră, restul manifestărilor nu sunt tipice.
La ce semne trebuie să fie atenți părinții?
Părinții ar trebui să se uite la copiii lor exact cum o făceau înainte de pandemie – dacă acel copil este febril, refuză alimentația sau are dureri pe care nu le avea în ziua precedentă, atunci ar trebui testat antigenic, mai ales dacă merge în comunitate. Un copil cu COVID poate avea orice semn clinic, de la convulsii, la comă, existând astfel de situații la sugari. Spre deosebire de adulți, în cazul copiilor răspunsul organismului la agresiunea virală este mai general – pare că suferă și burta, și pielea, și cavitatea orală. Este importantă orice fel de schimbare pe care părinții o observă la copil – nu se mai joacă sau nu mai stă pe calculator. Imensa majoritate a copiilor au însă febră.
Trei repere majore pentru părinți:
- Primul și cel mai important semn este febra care nu scade cu antitermicele la care scădea înainte. Dacă copilul primește un medicament pentru febră la care organismul copilului reacționa în mod obișnuit, iar acum nu se întâmplă asta, atunci părinții trebuie să meargă cu copilul la spital, în cea de a doua zi.
- Al doilea semn este frecvența respiratorie – atunci când un copil respiră mai repede de 50 de ori pe minut. Este primul semn de afectare a căilor respiratorii.
- Al treilea semn – deshidratarea. Copilul are mucoase uscate, dar nici nu mai urinează.
- Aceste trei semne ar trebui să îi determine pe părinți să meargă cu copilul la spital.
Este diferită manifestarea bolii în cazul tulpinei Delta?
Din punct de vedere al severității, se observă modificări doar la copiii care au boli cronice și probleme medicale deosebite, precum diabet, tratament cu citostatice, transplant. Într-o familie obișnuită, cu trei generații, cu părinții la serviciu și cu bunicii care iau copiii de la grădiniță sau de la școală, în cazul în care ar fi toți nevaccinați, de departe cei mai afectați ar putea fi bunicii și părinții dacă au comorbidități.
Ce ar trebui să facă un părinte dacă observă un semn al infecției la copii?
Soluția pentru un părinte care vrea să rezolve proactiv, și nu să aștepte până când se îmbolnăvește și bunicul cu diabet, ar fi să își cumpere teste rapide. La primele semne febrile, copilul trebuie testat COVID, mai ales dacă merge în colectivitate și sunt și alți copii în clasă care au febră. Aceste teste au o precizie mai mică față de testul PCR, dar dacă rezultatul este pozitiv, sigur este transmisibil. Din acest motiv este util un astfel de test. Pasul 2, după testul rapid pozitiv: anunțarea medicului de familie, care trebuie să treacă acest caz în CoronaForms. Medicul de familie este și cel care trebuie să monitorizeze copilul și să decidă dacă trebuie dus la spital.
Varianta Delta afectează, într-adevăr, într-o proporție mai mare copiii și tinerii?
Afectează persoanele nevaccinate împotriva COVID. În unele zone, adolescenții sunt vaccinați într-o proporție mai mare decât adulții, pentru că au vrut să meargă la concerte, festivaluri.
Deși varianta Delta a fost numită și în media „mutația copiilor”, este un bias de percepție. În SUA, anul trecut pe vremea aceasta copiii și tinerii cu vârsta de până la 20 de ani reprezentau 13% din totalul bolnavilor COVID, iar acum sunt 23%. Însă valul 4 în SUA este mai mic în intensitate decât valul 3, pentru că acea coloană a adulților est mai mică, și atunci proporția copiilor și tineriilor infectați este mai mare pentru că se îmbolnăvesc mai puțin adulții.
De câte zile de spitalizare are nevoie, în medie, un copil cu COVID?
Este variabil. Un copil cu COVID care are comorbidități poate avea nevoie de 3-4 săptămâni de spitalizare. În cazul celor cu forme medii și ușoare, perioada de spitalizare este de până la o săptămână. Pentru copii, așa cum spun toți experții, în acest moment de pandemie problema mai mare ține de nevroză, anxietate, pierderile școlare, îngrășat. Este mult mai mare acest risc pentru copii decât riscul de a ajunge în ATI din cauza COVID.
În ce măsură credeți că este pregătit sistemul medical din România să facă față valului 4 al pandemiei?
În momentul în care ai o mașină rablă, dacă mai pui în ea încă trei saci de ciment… Sistemul medical românesc nu era în stare să asigure ce ar trebui nici când nu era pandemia.
În acest moment, peste 50.000 de români sunt în carantină la domiciliu. Dacă se agravează, când vor fi peste 900-1.000 de pacienți la ATI, în București, Timișoara, Târgu Mureș sau Iași nu vor mai fi locuri și atunci vor începe transferurile spre spitalele din orașe mici, unde personalul medical sau numărul de butelii de oxigen este insuficient.
În România, problema este că dacă îngrijirea se duce în zone rurale, ești mai aproape de noroc decât de știință. Sistemul medical românesc poate să absoarbă un număr relativ redus de pacienți critici. Suntem într-o zonă de răscruce, dacă nu își revine campania de vaccinare.
Eu mă aștept și la situații extreme, precum medici sau cadre de la ambulanță agresate de familii care vor suna 16 ore la 112 ca să găsească o ambulanță. Mă aștept pentru că suntem foarte încărcați emoțional, iar oamenii se simt oarecum abandonați.
