Guvernul se reunește în ședință extraordinară de la ora 15.00 pentru a adopta o hotârâre de guvern privind instituirea unei situații de forță majoră la Nuclearlectrica, potrivit unor surse citate de Digi24 și Antena3.
Decizia vine după ce Nuclearelectrica a oprit, la începutul săptămânii, Reactorul 1 de la Cernavodă din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Acum, compania ia în calcul și oprirea celui de-al doilea, „necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și efectele acestora asupra sistemelor centralei”.
Riscurile pentru România
Oprirea celor două reactoare ar însemna că 20% din producția de energie a țării noastre s-ar opri, fiind nevoiți să importăm, spunea Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, într-un interviu publicat joi de HotNews. Dacă ambele unități de la Cernavodă sunt oprite atunci vor fi scoase din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă.
România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit analizei, România poate acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă este sprijinită din extern.
Mai exact, trebuie îndeplinite următoarele condiții: Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea. Ungaria este bine interconectată cu România, însă centrala nucleară Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcționează la putere redusă. Producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.
Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum. Serbia poate furniza punctual 200–400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă. Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial, potrivit analizei. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
