În anul 2002, Sanatoriul Balnear „EFOSAN“ a devenit Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord, fiind declarat de interes național și trecând în subordinea directă a Ministerului Sănătății. Cu o tradiție de peste 60 de ani în domeniu, clinica este cunoscută datorită folosirii factorilor naturali: apa sărată și nămolul sapropelic din Lacul Techirghiol. Reprezentanții unității medicale doresc, însă, îmbunătățirea sistemului sanitar local, prin reabilitarea imobilului și amenajarea acestuia la standarde europene.
Spitalul a înaintat, în august 2024, către Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, proiectul „Creșterea eficienței energetice prin renovare majoră, consolidare, extindere și supraetajare cu un nivel, centru de recuperare și punct termic ambulatoriu I C1-S+P+2E, dotare cu echipamente ambulatoriu“, în vederea obținerii acordurilor necesare. La mai bine de șase luni, APM Constanța a emis acordul de mediu.
Obiectivul general al proiectului urmărește creșterea eficienței energetice prin renovare majoră, consolidare, extindere și supraetajare cu un nivel a centrului de recuperare și a punctului termic ale Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord – Ambulatoriu nr. 1. Pe amplasament sunt edificate opt construcții: clădirea spitalului (S+P+2E) și șapte construcții anexe, cu diverse funcțiuni.
„De la data punerii în funcțiune și până în prezent, construcțiile au fost supuse mai multor reparații curente și unei reparații capitale în anul 1987. Realizată cu materiale, tehnologii și concepții arhitecturale din perioada menționată anterior, clădirea Ambulatoriului nr. 1 a acumulat, în timp, un grad avansat de uzură fizică și morală, iar în prezent se află în stare de conservare“, se arată în documentații.
Conform evaluării din cadrul auditului energetic, au fost identificate următoarele deficiențe: de etanșeitate la terasele necirculabile; jgheaburile și burlanele sunt deteriorate, iar pe anumite zone lipsesc; local, tencuielile exterioare sunt căzute sau prezintă crăpături; trotuarul de gardă este fisurat, deteriorat, tasat; tâmplăria este în mare parte deteriorată și nu asigură o etanșare corespunzătoare; finisajele interioare sunt deteriorate; buncărul de stocare a nămolului și rampa de încărcare a buncărului au structura de rezistență puternic afectată de nămolul coroziv; culoarul de transport al nămolului în nivelul tehnic din corpul de tratamente are tencuielile degradate aproape în totalitate; instalațiile sanitare, termice, electrice sunt într-o stare avansată de degradare.
Mai exact, prin proiect se dorește demolarea și refacerea buncărului de nămol și a rampei de acces pentru autovehicule, o supraetajare parțială pe zona cu regim de înălțime parter și protejarea, repararea elementelor nestructurale şi/sau restaurarea elementelor arhitecturale şi a componentelor artistice.
La corpul de tratament, la etajul I, se dorește o reconfigurare a băilor existente, în vederea creării grupurilor sanitare pentru persoanele cu dizabilități, reconfigurarea vestiarelor și a traseelor către secțiile de proceduri, recompartimentarea zonei de proceduri cu parafină, amenajarea a cinci compartimente noi de proceduri cu parafină, situate între axele 9-12 si I-J, în locul băilor de plante existente, amenajarea unui cabinet medical și a unei săli de kinetoterapie lângă secția de parafină nou-propusă și altele.
La etajul II se dorește o recompartimentare integrală, în vederea creării unei săli de kinetoterapie, a patru săli de recuperare, a grupurilor sanitare, a cabinetului de asistenți și a celui de tratamente. Totodată, este nevoie de lucrări pentru supraetajarea terasei circulabile și extinderea acoperișului existent cu structură metalică, pereți și învelitoare din materiale ușoare, pentru crearea de noi rezerve cu baie proprie.
La corpul unde este amenajat bazinul, la parter, se dorește reconfigurarea zonei de intrare, în vederea construirii camerei tehnice și a structurii de rezistență pentru piscină și altele. La etajul I se va amenaja o piscină cu acces direct din cele două terase circulabile existente.
Mihaela GIUGLEA
