Stimulentul de risc pentru COVID-19, motiv de supărare pentru medicii din Constanţa! Nu tot personalul de la Ambulanţă va beneficia de bonusul anunţat de Guvern

Stimulentul de risc de 500 de euro a devenit motiv de supărare în rândul angajaţilor din sistemul sanitar din România! Nu toţi vor beneficia de acest bonus. În această situaţie se regăsesc zeci de cadre medicale de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) din Constanţa care şi-au riscat viaţa în lupta împotriva COVID-19. Numai 90 de cadre medicale vor primi acel stimulent de 500 de euro, deşi în operativ muncesc 296 de angajaţi. Însă, SAJ doreşte ca toţi angajaţii din operativ să primească banii promişi de Guvernul României. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2020, numai 40 la sută din personalul SAJ se încadrează pentru stimulent. Cert este faptul că toţi medicii care au intrat în contact cu pacienţi suspecţi sau infectaţi s-au confruntat cu un stres imens.

„Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2020 stipulează clar că trebuie să dăm stimulentul numai angajaţilor care au transportat pacienţi confirmaţi pozitiv cu COVID-19. În urma verificărilor DSP, reiese faptul că ar beneficia 40 la sută din personal. Este firesc ca angajaţii să fie nemulţumiţi. Ei au fost expuşi unor riscuri. Ei au fost în tranşee. Le-a trecut glonţul pe lângă ureche şi acum nu pot beneficia de acest stimulent. Noi am făcut adrese către Ministerul Sănătăţii. Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2020 îşi face aplicabilitatea din 7 aprilie. Noi am transportat bolnavi şi în luna martie şi nu se aplică retroactiv. Altă deficienţă a legislaţiei. Legea aceasta este ca o vânătoare de pacient COVID-19″, a declarat, pentru Focus Press, dr. Laurenţiu Bădescu, directorul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Constanţa.

Cuvântul „suspiciune” nu este menţionat în Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2020. „Au fost pacienţi suspecţi care ulterior au fost confirmaţi sau infirmaţi cu COVID-19. Din păcate, colegii de la SAJ au fost expuşi unui risc imens şi au dreptul la stimulentul acesta. Este toată ţara în alertă. Noi am vorbit şi cu sindicatele. Au făcut interpelare la Parlament, Guvernul României şi aşteptăm şi noi, din moment în moment, să se schimbe situaţia. Din păcate, ieri ne-a trimis Ministerul Sănătăţii o adresă din care reiese că avem termen să le dăm acest tabel cu personalul. Noi făcusem un tabel cu tot personalul operativ, respectiv 296 de angajaţi câţi au fost implicaţi în acest război. Ne-au spus să nu mai trimitem acelaşi tabel, ci conform Ordonanţei nr. 43, numai cu pacienţii transportaţi pozitiv COVID-19„, a declarat dr. Bădescu.

Directorul SAJ a atenţionat Ministerul Sănătăţii că personalul din operativ a fost implicat şi în luna martie în lupta împotriva COVID-19, nu doar în aprilie şi mai. „Au fost suspiciuni care s-au confirmat, au fost şi persoane decedate şi care au fost confirmate post-mortem. Am avut şi o colegă care a fost infectată în luna martie şi a fost internată în spital şi nu se încadrează pentru stimulent„, a explicat dr. Bădescu.

Guvernul Orban a adoptat la începutul lunii aprilie o Ordonanţă de Urgenţă prin care se acordă un bonus de 2.500 de lei medicilor şi personalului medical aflaţi în prima linie a luptei cu infecția COVID-19, din fonduri europene. Este vorba, pe lângă medici, asistenţi, personalul Ambulanţei şi personalul paramedical. Ministrul Fondurilor Europene a anunţat, după şedinţa de Guvern, că vor beneficia de stimulentul financiar din fonduri europene 75.000 de cadre medicale, valoarea lunară fiind de 2.500 de lei. El a precizat că această sumă nu este supusă reţinerii de contribuţii sociale şi de sănătate, singura plată fiind a impozitului pe venit, 10 la sută, care se va reţine, netul urmând să fie virat personalului medical.

Însă, proiectul pentru obţinerea fondurilor europene nu ţine cont de realitatea din teren. „Sunt situaţii care au fost făcute din birouri. Cel care a făcut proiectul nu este un specialist care să înţeleagă aceste aspecte. Sunt şi fonduri europene. Noi am trimis adrese Ministerului Sănătăţii din 24 aprilie. De atunci şi până acum am primit adrese din care am înţeles că trebuie să aplicăm legislaţia conform Ordonanţei de Urgenţă„, a explicat dr. Bădescu. Pentru clarificarea situaţiei ar fi necesară o altă Ordonanţă de Urgenţă. Însă, până la finele stării de urgenţă este puţin probabil să se întâmple minuni. „Se pare că nu îşi asumă nimeni această modificare. Trebuie dată o altă Ordonanţă de Urgenţă. Însă, noi trebuie să dăm salariile la personal. Este o situaţie inedită„, a conchis dr. Bădescu.

Ce spune avocatul?

Avocatul Traian Alexandru Bundă susţine că art. 8 din Ordonaţa de Urgenţă nr. 43/2020 se referă strict la personalul medical care a fost implicat în mod direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19. „Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2020 nu prevede pacienţi suspecţi de COVID-19, ci pacienţi infectaţi cu COVID-19. Această Ordonanţă nu spune că stimulentul de risc se din luna aprilie până în luna mai sau doar în luna mai, ci pe perioada stării de urgenţă. Din punctul meu de vedere, acest stimulent acoperă toată perioada stării de urgenţă, nu are statutul de indemnizaţie permanentă, ci temporară, raportată la starea de urgenţă. Cu alte cuvinte, medicii ar trebui să primească stimulentul şi pentru luna martie. Nu se prevede în lege că vor primi doar de la momentul intrării ordonanţei în vigoare, ci se prevede pentru perioada stării de urgenţă. Practic, pentru fiecare lună în care în România a fost decretată stare de urgenţă acest personal va primi în fiecare lună un stimulent de 2.500 de lei. Conform Ordonanţei de Urgenţă, medicii care au lucrat cu pacienţi suspecţi dar care nu sunt şi confirmaţi nu se încadrează în legea aceasta. Probabil că intenția legiuitorului a fost ca stimulentele să fie date medicilor care chiar au lucrat cu pacienţii infectaţi, nu toate cadrele din spitale sau prespital. Probabil că din acest motiv nu vor beneficia toţi medicii de stimulent„, a declarat, pentru Focus Press, avocatul Alexandru Traian Bundă din cadrul Baroului Constanţa.

De asemenea, din aliniatul 4 din art.8 reiese faptul că acest stimulent nu se cuprinde în baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţie de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă. „Acest stimulent de risc nu va intra în salariu şi nu va avea acelaşi statut, pentru că nu este ca orice alt spor de vechime sau de risc. Astfel, nu se va reţine pensie şi sănătate din stimulent, dar este un venit brut ca orice alt venit care va fi suspus impozitării. Veniturile impozabile înseamnă ca persoana care obține venituri trebuie să plătească un impozit de 10 la sută din venit. Un aspect important este menţionat în aliniatul 5 care face diferenţa între cei care primesc şi cei care nu primesc stimulentul. Aliniatul 5 spune că medicii, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar, implicat direct în transportul, evaluarea, echiparea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19 și care beneficiază de stimulentul despre care discutăm se stabilesc prin decizie a conducătorului unității angajatoare în care aceștia își desfășoară activitatea. În concret pe lângă faptul că legea prevede că primesc stimulent medicii care au lucrat direct cu pacienţi infectaţi, lista cu oamenii care vor beneficia de stimulent este făcută de către conducătorul spitalului, clinicii unde lucrează. Sunt şanse ca unele cadre medicale să nu primească stimulentul pentru că legea nu îi cuprinde şi pe aceștia”, a opinat avocatul.

Cert este faptul că legea poate fi modificată în favoarea tuturor cadrelor medicale care au luptat în prima linie împotriva COVID-19, dar numai dacă se şi doreşte acest lucru. “Legea prevede că pentru toată perioada stării de urgenţă se acordă un stimulent de risc, dar legea poate fi modificată şi după data de 15 mai”, susţine avocatul Traian Alexandru Bundă.

Iată ce prevede legea:

Alexandra VASILE