Noua strategie privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni deschide calea reparării efectelor nocive ale OUG 114/2018 prin care au fost abrogate unele atribuţii ale ANABI, preconizându-se reutilizarea sumelor confiscate prin înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Prevenire a Criminalităţii, informează Ministerul Justiţiei.
Guvernul a adoptat strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!”.
„Acest document strategic şi planul de acţiuni sunt rezultatul a peste nouă luni de ample consultări şi dezbateri publice, iniţiate în noiembrie 2020 şi reluate la începutul mandatului meu. Precondiţia implementării cu succes a strategiei este reprezentată de o cooperare consolidată, integrată atât la nivelul ministerelor de linie, dar mai ales la nivelul autorităţilor cu competenţe partajate în acest proces de recuperare a produsului infracţiunii. Această abordare integrată a fost şi este facilitată de caracterul multidisciplinar al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi de construcţia instituţională diferită, care oferă, prin Consiliul de Coordonare, un mecanism real de feedback de la unităţile de parchet, poliţie, ANAF, CSM şi MJ„, spune ministrul Justiţiei, Stelian Ion.
Una din principalele schimbări preconizate prin strategie este identificarea activelor în jurisdicţii străine – inclusiv off-shore prin intermediul ANABI, demersuri care se pot realiza prin implicarea ANABI în fazele incipiente ale dosarelor penale, inclusiv în echipele comune de anchetă. În prezent, în exercitarea mandatului legal de identificare active în străinătate, ANABI cooperează activ cu peste 70 de jurisdicţii, inclusiv de tip off-shore.
Alte schimbări importante sunt asigurarea accesului imediat şi direct al autorităţilor judiciare competente şi ANABI la registrele publice relevante pentru luarea măsurilor asiguratorii, dar şi realizarea investigaţiilor financiare de către specialişti, fapt ce implică o consolidare a structurilor cu această misiune din cadrul unităţilor de parchet şi unităţilor de poliţie judiciară.
De asemenea, Ministerul Justiţiei menţionează printre schimbări şi abordarea integrată de tip task force care asigură alocarea de resurse adecvate în termen scurt pentru identificarea, preluarea, expertizarea, evaluarea, administrarea sau după caz valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate.
„Prin rolul activ asumat pe parcursul consultărilor atât de către Procurorul General, cât şi de către CSM, am agreat includerea de măsuri de creştere a eficienţei activităţii sistemului judiciar prin mai multe măsuri: proceduri integrate de identificare, administrare şi valorificare a bunurilor de valoare ridicată (inclusiv monede virtuale); Introducerea unei metodologii de pregătire a măsurilor asiguratorii, inclusiv prin evaluarea costurilor aferente acestora (administrare, valorificare); implementarea soluţiei IT ROARMIS – Registrul integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni; revizuirea criteriilor de evaluare profesională; actualizarea indicatorilor statistici privind măsurile asigurătorii”, anunță MJ.
Potrivit iniţiatorilor, strategia identifică o reală problemă întâlnită în practică: lipsa unei infrastructuri adecvate.
„Subliniem importanţa investiţiilor în logistică, esenţială pentru conservarea valorii bunurilor sechestrate. Nu avem cum să fim eficienţi fără o infrastructură modernă. ANABI va beneficia de sprijin pentru a dezvolta o reţea naţională de capacităţi de stocare, inclusiv în zona liberă din Portul Constanţa. Această infrastructură va fi pusă la dispoziţia autorităţilor judiciare pentru administrarea şi valorificarea bunurilor sechestrate în proceduri penale. Sursa de finanţare vizată este PNRR. Prin această consolidare a infrastructurii anticipăm o creştere de 50% a valorilor administrate de ANABI. În prezent, portofoliul ANABI a depăşit valoarea de 1 miliard lei (peste 200 milioane euro – sume de bani şi bunuri mobile administrate şi aflate în evidenţa ANABI – aproximativ 50 milioane euro în contul unic)”, se menţionează în strategie.
Mai mult, strategia identifică şi nevoia consolidării instrumentelor puse la dispoziţia ANABI, în acest scop fiind necesară extinderea mandatului instituţional privind bunurile care pot fi administrate sau valorificate de ANABI pe durata procesului penal.
„Strategia include măsuri de diseminare a bunelor practici prin metodologii de lucru, care să accentueze importanţa planificării măsurii asigurătorii, a analizei de cost aferente acestei planificări, precum şi a specificului anumitor active cu regim juridic special (ex. bunuri de lux, monede virtuale, avioane, yaht-uri, bijuterii, obiecte de artă, metale preţioase etc). Aceste metodologii vor fi susţinute de module de formare profesională realizate de ANABI în cooperare cu Parchetul General, INM, Academia de Poliţie„, conform MJ.
Cu privire la victime, prevenţie şi educaţie (mecanism naţional), prin strategie se deschide calea reparării „efectelor nocive” ale OUG 114/2018 prin care au fost abrogate unele atribuţii ale ANABI.
„Avem în vedere reutilizarea sumelor confiscate prin înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Prevenire a Criminalităţii, având ca reper şi experienţa altor state precum Franţa, Spania, SUA. În acest sens, Strategia propune revizuirea Legii ANABI (nr. 318/2015). Demersul legislativ, susţinut şi de un segment larg al societăţii civile, va reprezenta şi o măsură de reîntregire a mandatului ANABI prin reinstituirea dispoziţiilor referitoare la reutilizarea socială. Sumele alocate vor putea fi folosite exclusiv pentru următoarele scopuri măsuri/acţiuni/programe privind: protecţia victimelor infracţiunilor – inclusiv pentru situaţii de urgenţă; prevenirea criminalităţii; educaţie juridică; consolidarea capacităţii administrative, inclusiv logistice, a instituţiilor abilitate cu identificarea, administrarea şi valorificarea bunurilor sechestrate„, precizează MJ.
A. V.
