Ministerul Educației și Cercetării, prin Unitatea de Cercetare în Educație din Cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, și MKOR Consulting – agenție de cercetare de piață – au lansat studiul „Back to School Post-Covid”. Studiul s-a derulat în rândul părinților copiilor din învățământul preuniversitar, pentru a afla care sunt așteptările și temerile lor referitoare la modul de desfășurare a noului an școlar.
Pentru revenirea la cursuri în această toamnă, majoritatea părinților români preferă scenariul cursurilor față în față, pe care îl consideră cel mai potrivit. Mai exact, 55% dintre părinții care au răspuns studiului preferă revenirea fizică a elevilor în clase din 14 septembrie. Cursurile față în față sunt preferate, mai ales, în cazul preșcolarilor și elevilor de liceu.
Chiar dacă se arată precauți în privința acestei opțiuni, părinții consideră că desfășurarea cursurilor față în față este relativ adecvată pentru copiii lor (4,6 puncte din 7) și, o consideră cea mai adecvată, în comparație cu varianta mixtă sau cea la distanță.
Principala îngrijorare a părinților se leagă de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă (mai mult de 6 din 10 părinți), dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală, chiar dacă prezintă simptome.
Pe locul al doilea în opțiunile părinților se află varianta mixtă, în care copiii alternează învățarea la distanță cu școala tradițională. Această variantă este preferată de aproape o treime (31%) dintre părinți, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal, precum și pentru cei care locuiesc în orașele mari și foarte mari ale țării.
Părinții consideră cursurile mixte mai puțin potrivite pentru copiii lor, comparativ cu cele față în față (3,6 puncte din 7).
Doar 14% dintre părinți aderă la cea de-a treia variantă de desfășurare a cursurilor în noul an școlar, respectiv continuarea cursurilor exclusiv online, așa cum s-a întâmplat în timpul stării de urgență.
Conform opiniei părinților, această variantă este și cel mai puțin adecvată pentru copiii lor (2.7 puncte din 7).
Părinții elevilor de gimnaziu și din clasele mai mici tind totuși să accepte mai ușor această formă de desfășurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu.
Reticența părinților a fost generată de lipsei socializării (65% dintre părinți), a timpului prelungit petrecut în fața calculatorului (58%). Aceasta este reflectată în dificultatea asimilării informațiilor predate în cadrul cursurilor la distanță (62%) ori de faptul că elevilor le lipsește concentrarea (54%), neavând un program clar și o anumită rutină de învățare (52%).
Rezultatele studiului
Specificații metodologice
Studiul a fost realizat în perioada 26 iulie – 3 august 2020, de către MKOR Consulting în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, pe un eșantion de 1.067 de respondenți, reprezentativ pentru populația părinților care au cel puțin un copil înregistrat în sistemul educațional din România în anul școlar 2020-2021, după ciclul de învățământ al copilului, mediul de rezidență (rural – urban) și distribuție geografică (regiuni de dezvoltare).
C.S.
