Legea Fugarilor, recent intrată în vigoare, aduce schimbări majore în Codul Penal: condamnații care nu se predau în termen de șapte zile sunt considerați evadați și riscă pedepse suplimentare, ce se adaugă integral la condamnarea inițială. Despre aceste modificări legislative, despre cazurile de persoane dispărute și despre modul în care sunt puse în executare mandatele de arestare sau de condamnare au vorbit, în studioul Wave Radio, subcomisarul de Poliție Mădălin Moroiu, șeful Unității Teritoriale de Căutare Persoane Dispărute sau Urmărite, și inspectorul de Poliție Olimpia Ceară, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța.
Legea 19/2025 modifică și completează Legea nr. 286/2009, privind Codul penal. Ea stabilește că persoanele condamnate la închisoare care nu se prezintă în termen de șapte zile pentru executarea pedepsei sunt considerate evadate, iar pedeapsa pentru evadare se adaugă la cea inițială.
Ea se adaugă în întregime, fără a se mai aplica reducerea proporțională practicată anterior. Astfel, persoanele condamnate care se sustrag executării pedepsei nu mai beneficiază de scăderea unei fracții din durata pedepsei pentru perioada de fugă, ci aceasta se adaugă în totalitate la pedeapsa rămasă.
Această modificare a legii a fost promulgată și a intrat în vigoare în forma adoptată de Parlament în martie 2025.
„Legea face referire la infracțiunea de evadare. Modifică acel Cod penal, în sensul că este vorba de fapta persoanei care este condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii și nu se prezintă la organul de Poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei“, a spus inspectorul de Poliție Olimpia Ceară, purtătorul de cuvânt al IPJ Constanța.
„Moderator: Dacă nu se prezintă în aceste șapte zile, se alege cu un nou dosar penal, practic, da?
Subcomisar Mădălin Moroiu: Da, iar pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, care se adaugă la pedeapsa deja existentă, pronunțată de instanța de judecată. Dar se adaugă integral, nu doar o fracție. (…) Foarte important de lămurit este acest termen de șapte zile. Să înțeleagă lumea că nu le dă nimeni șapte zile să se prezinte! După șapte zile li se face un dosar! De asemenea, foarte important este de știut că, în momentul în care un dosar ajunge pe masa judecătorului – un dosar de evadare, pe noua lege –, pedeapsa pe care o ia este între 6 luni și 3 ani, dar se adaugă pedepsei existente în întregime, adică nu se mai adaugă o fracție. La pedeapsa pe care deja o avea de executat, se adaugă în întregime, da. Adică, dacă judecătorul a dat 2 ani de executare pentru infracțiunea de evadare, 2 ani i se adaugă la pedeapsă. Să spunem că avea o condamnare de 8 luni și este condamnat la 2 ani pentru evadare, pedeapsa va fi de 2 ani și 8 luni de închisoare.“
Discuția a vizat și persoanele dispărute, pentru că și aici lucrurile diferă.
„Atunci când ne referim la o persoană dispărută, trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Unul dintre ele ar fi că poate fi o simplă plecare voluntară sau poate fi o dispariție în condiții alarmante. Cele mai des întâlnite cazuri de dispariție, la modul generic, sunt cele de plecare voluntară, iar noi le-am mediatizat mereu, da, cu ajutorul Oficiului de Presă, al purtătorului de cuvânt. Noi mediatizăm absolut toate cazurile care sunt de plecare voluntară, unde există acord de mediatizare, pentru că acolo orice persoană poate oferi informații despre o persoană plecată voluntar. Este un lucru foarte important, pentru că familia, tutorele sau orice reprezentant legal trebuie să ofere acord de mediatizare.
În sesizarea unui caz de dispariție în condiții alarmante trebuie ținut cont de mai multe condiții. Adică nu puteți să veniți la noi și să ne spuneți: nu e alarmant! Trebuie să întrunim niște condiții. Sunt cazurile de minori cu vârsta de sub 14 ani, pentru că acolo știm clar că ne referim la niște persoane vulnerabile – în primul rând din cauza vârstei sau datorită vârstei. Apoi, trebuie să avem mai multe situații în ceea ce îl privește pe minor: dacă era în aria lui de siguranță, era în locurile cunoscute, urma vreun tratament medical, a mai avut plecări voluntare sau nu a avut, este cunoscut cu plecări voluntare repetate sau este un prim caz, avem indicii de comiterea unei infracțiuni de lipsire de libertate, trafic de minori. Sunt mai multe lucruri pe care trebuie să le luăm în calcul, să le avem în vedere într-un timp foarte scurt, pentru că o dispariție în condiții alarmante implică un număr foarte mare de forțe din partea Poliției Române, care se mobilizează într-un timp foarte scurt. Adică implică mai multe structuri. Inclusiv acel mesaj RO-Alert este dat în urma unor verificări făcute – v-am spus – într-un timp foarte scurt și foarte amănunțit. Adică verificăm absolut tot ce putem să verificăm despre minor, respectiv în toate mediile, la toate persoanele. Pornim de la școli, de la activități de recreere pe care le face cu familia în timpul liber. Plecăm de la absolut orice putem să avem despre minor, iar după ce nu avem niciun rezultat, venim cu mesajul RO-Alert, acolo când implicăm comunitatea, practic. Și am avut și noi câteva situații în care am transmis mesajul și chiar și-a atins ținta de fiecare dată“, a explicat subcomisarul de Poliție Mădălin Moroiu, șeful Unității Teritoriale de Căutare Persoane Dispărute sau Urmărite.
Un alt subiect discutat a fost cel despre punerea în aplicare a mandatelor de executare a pedepsei cu închisoarea, dar și locurile unde au fost găsite persoanele care nu s-au prezentat la Poliție.
Mai multe detalii în video de mai jos.
Liliana BELCIUG
WAVE RADIO poate fi ascultat aici: https://onlineradiobox.com/ro/wave/?cs=ro.wave&played=1
