Temutul cămătar Nicolae Aldea, fost colonel de Jandarmerie, condamnat definitiv, refuză să plătească daune materiale către victimele sale și dă vina tot pe ele

Fostul colonel de Jandarmerie Nicolae Aldea, condamnat în 2017 pentru cămătărie și înșelăciune, se judecă cu doi dintre păgubiții care l-au executat silit, în speranța că va scăpa de executare. Vorbim de două sume mari de bani cu care cei doi păgubiți s-au constituit părți civile în dosarul penal soluționat definitiv în 2017, care au cerut ca ele să fie actualizate la zi, în funcție de rata inflației.

Pentru a înțelege această speță trebuie să ne întoarcem în timp, în anul 2012, când procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Constanța au documentat activitatea infracțională a unui grup specializat în înșelăciuni, format din unul dintre cei mai temuți cămătari, Nicolae Aldea, fost colonel de Jandarmerie, M.C., o așa-zisă afaceristă locală, care a cochetat, la un moment dat, cu un partid politic care nu mai există, o secretară și mai mulți complici, care au pus bazele unei afaceri bazate pe cămătărie și șantaj.

Procurorii au stabilit că membrii rețelei au strâns o avere considerabilă de la persoanele cărora le împrumutase bani. Grupul infracțional ajunsese să dețină 14 imobile, peste 100 de terenuri, un hotel, precum și alte bunuri și valori, obținute prin violențe, amenințări, șantaj și lipsire de libertate. Cămătarii au forțat debitorii să întocmească acte notariale asupra bunurilor acestora, mobile și imobile.

Din anul 2006 până în 2011, ei au prejudiciat 50 de persoane cu aproape 2 milioane de euro. Documentele erau întocmite la o valoare mult mai mare decât creditul contractat de oameni de la cei doi cămătari. Banii recuperați în acest fel erau, apoi, spălați prin diverse metode financiare, de către o femeie, M.C.

Zeci de persoane care au căzut în capcana inculpaților au împrumutat bani cu camătă, însă, ulterior, după ce M.C. și Aldea au cerut înzecit restituirea banilor, oamenii nu au mai avut de unde să plătească. Rămâneau, astfel, fără bunuri mobile și imobile, după ce intrau pe fir ceilalți complici, „specializați“ în șantaj.  Între timp, pe firul afacerii au intrat anchetatorii care, în vara anului 2012, au documentat întreaga activitate a infractorilor.

Trecând peste alte etape procesuale, în 2017, cei doi au fost condamnați definitiv, M.C. la 5 ani, iar Nicolae Aldea, la 6 ani de închisoare.

S-a trecut la executare silită

Însă, prin sentința penală rămasă definitivă în 2017, referindu-ne strict la Nicolae Aldea, acesta a fost obligat să achite daune materiale către două părți vătămate, în valoare de 177.600 de lei către o persoană, respectiv 345.600 de lei către o altă persoană, în total fiind vorba de suma de 523.200 de lei.

După executarea parțială a pedepselor, cei doi cămătari au fost puși în libertate, dar încă nu își achitaseră daunele materiale. Astfel, ca urmare a cererii de executare silită formulate de cei doi, a fost deschis dosarul de executare silită nr. 68/SME/2019, iar Judecătoria a încuviințat executarea silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința penală din 2017, rămasă definitivă.

Ulterior, s-a cerut actualizarea creanței cu indicele de inflație și s-a stabilit cuantumul inflației calculate pentru perioada iunie 2017 – iunie 2023.

Numai că Nicolae Aldea a formulat contestație la executare în vara anului trecut, întrucât nu a fost de acord cu aceste actualizări. Mai mult decât atât, el a dat vina tot pe cei doi oameni pe care i-a înșelat anterior, spunând că au stat în pasivitate.

A dat vina tot pe păgubiți pentru neplata daunelor la care a fost obligat

Mai exact, cămătarul Aldea a precizat în motivare că imposibilitatea de a se achita creanța este imputabilă celor doi creditori, care nu și-au dat acordul în vederea valorificării unor bunuri al căror preț ar fi acoperit integral creanța.

El mai susținut că acești creditori, prin refuzul de a-și da acordul pentru vânzare și de a primi în plată în contul creanței, au tergiversat momentul încasării creanței, drept urmare aceștia nu ar fi îndreptățiți la actualizarea creanței în raport cu rata inflației, pentru că au rămas în pasivitate, respectiv nu și-au manifestat acordul pentru dare în plată sau vânzarea bunurilor sechestrate.

În replică, cei doi creditori (păgubiții) susțin că nu au nicio vină privind tergiversarea soluționării dosarelor sau finalizarea procedurilor de executare silită, iar împrejurarea că aceștia dețin o creanță din anul 2017 împotriva lui Nicolae Aldea, din care nu au încasat încă niciun ban, îi îndreptățește să solicite și să beneficieze de actualizarea creanței la zi.

În soluționarea cauzei, magistrații care au judecat contestația lui Aldea au reținut faptul că acesta nu a făcut dovada că cei doi creditori ar fi de rea credință, așa cum susține el.

„Instanța apreciază că în mod corect executorul a procedat la actualizarea creanței cu rata inflației și, contrar susținerilor contestatorului, nu a fost identificată nicio culpă a creditorilor pentru faptul că îndeplinirea creanței nu s-a realizat până la momentul emiterii încheierii din data de 14.07.2023. În urma studierii dosarului de executare silită, instanța a constatat că creditorii și-au oferit acordul cu privire la unele cereri ale debitorului care vizau vânzarea imobilelor, mai puțin a celor care nu îndeplineau condițiile, respectiv nu cuprindeau numele potențialului cumpărător ori prețul propus, fie atunci când au considerat că prețul oferit se află sub prețul de vânzare mediu“, se arată în hotărârea Judecătoriei Constanța, care a respins contestația cămătarului Nicolae Aldea, condamnat pentru înșelăciune.

Mai departe, acesta a atacat cu apel hotărârea Judecătoriei, iar apelul va fi judecat în data de 13 iunie a.c., la Tribunal.

Daniel ALBU