O femeie din Constanța a chemat în judecată un cabinet individual de psihologie la care a plătit, timp de câțiva ani, sume mari de bani pentru terapiile necesare fiului ei, diagnosticat cu unele afecțiuni. Doar că, așa cum se arată în motivarea instanței de fond, care i-a dat dreptate, acestea nu l-au ajutat cu nimic pe copil, ba dimpotrivă, i-au făcut mai mult rău, întrucât nu au fost respectate recomandările specialiștilor.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat atragerea răspunderii civile a unui cabinet de psihologie din Constanța, pentru prejudiciile cauzate prin malpraxis, și obligarea pârâților la plata de daune morale în cuantum de 50.000 de euro.
Femeia a arătat că, în luna noiembrie 2016, fiul ei, în vârstă de 2 ani și 6 luni la acea vreme, a fost diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală, fiindu-i recomandată parcurgerea unei terapii bazate pe ședințe individuale „one to one“ de logopedie.
Astfel, în luna ianuarie 2017, copilul a început ședințele de logopedie la un cabinet de psihologie, iar timp de opt luni a efectuat între două și patru ședințe săptămânal, prețul uneia fiind de 60 de lei.
La recomandarea psihologului respectiv, începând cu toamna anului 2017, mama copilului a formulat cereri de sponsorizare la o asociație care sprijină financiar astfel de cazuri, iar odată cu sponsorizarea acestora, psihologul a crescut și numărul ședințelor săptămânale, de la 2 – 4 la 8 – 10.
Doar că, odată cu creșterea numărului, psihologul a adus și alți copii la ședințele respective, minori cu probleme din spectrul autist, iar terapiile individuale au fost înlocuite cu terapii colective, contrar recomandărilor specialiștilor care au diagnosticat copilul și au recomandat tratamentul individual.
„A precizat reclamanta că, în primăvara anului 2019, minorul efectua între 8 și 10 ore săptămânal de ședințe, la care participau mai mulți copii cu autism, fiind oprite ședințele individuale, fără nicio explicație. Spre finalul anului 2019, minorul participa la 10 – 15 ore săptămânal, fără să existe vreun progres în privința diagnosticului său, ci, mai mult, împrumutând comportamente și impulsuri specifice unui copil cu autism“, se arată în motivarea cererii de chemare în judecată.
Femeia a mai susținut că după trei ani de terapie, observând că nu au fost înregistrate progrese, a cerut părerea unui alt specialist, iar pe această cale i s-a adus la cunoștință faptul că fiul său nu a fost tratat corespunzător, iar starea minorului era cauzată în principal de terapia colectivă, în prezența copiilor cu autism.
În aceste împrejurări, a reziliat colaborarea cu medicul pârât și cu cabinetul acestuia, convenind cu privire la restituirea sumelor achitate în anul 2019.
Practic, concluzia o reprezintă faptul că terapiile au fost efectuate în mod neadecvat, fiind depășit numărul acestora, cu intenția de a obține venituri suplimentare neadecvate de către psihologul în cauză.
Chiar dacă s-ar fi optat pentru un tratament intensiv, tratamentul săptămânal nu ar fi trebuit să depășească 5 ore, nicidecum 10 – 15 ore, așa cum a recomandat psihologul respectiv.
Totodată, suferința psihică, imposibilitatea primirii tratamentului corespunzător o perioadă îndelungată, precum și agravarea stării inițiale a copilului îndeplinesc condițiile pentru angajarea răspunderii delictuale.
Ce spune psihologul pârât
În replică la acuzațiile aduse de mama copilului, psihologul acuzat de malpraxis susține că, până în vara anului 2019, minorul a lucrat și cu un pedagog de recuperare care își desfășura activitatea în același spațiu de activitate cu cel al cabinetului psihologic, unde a realizat ore individuale de logopedie și recuperare pe toate ariile de dezvoltare. Totodată, i-a fost recomandată frecventarea orelor de pian, din anul 2018, pentru îmbunătățirea auzului fonematic și recuperare auditivă, necesare în procesul logopedic.
Psihologul a mai arătat că reclamanta, mama minorului, a fost susținută pe toată perioada programului terapeutic, inclusiv în integrarea preșcolară, unde copilul întâmpina dificultăți din cauza opoziționismului și agresivității cu educatoarele și cu copiii. Ca urmare a dificultăților sociale, minorul a fost integrat într-un grup de socializare pentru copiii cu nevoi speciale, cu acordul verbal al părintelui, pentru a diminua agresivitatea și, de asemenea, l-a însoțit o perioadă de aproximativ patru luni, două zile pe săptămână, în prima parte a programului preșcolar (între orele 8.00 și 12.00), pentru a întări colaborarea cu educatoarele și jocul social.
Apoi, mamei i s-a recomandat frecventarea unui grup de suport pentru părinții copiilor cu nevoi speciale, dar ea a refuzat participarea după trei ședințe. Totodată, ea ar fi creat relații de prietenie cu părinții din grupul de suport, prietenie care ar fi continuat și după încheierea colaborării cu cabinetul. În această perioadă ar fi existat unele divergențe, neavând legătură cu cabinetul.
„În această perioadă, terapia a fost plătită prin contracte de sponsorizare realizate cu Asociația ######, în urma strângerii declarațiilor 230. După încetarea colaborării și a contractului de prestări servicii psihologice, mama copilului a primit de la Asociația ###### suma rămasă din sponsorizarea copilului în perioadele decembrie 2020 și februarie 2021“, a susținut psihologul, în întâmpinare.
Sancționat disciplinar de Colegiul Psihologilor: nu avea competențe pentru terapiile efectuate
În data de 16.06.2021, reclamanta s-a adresat cu plângere la Colegiul Psihologilor din România, invocând în primul rând tratarea minorului cu o terapie necorespunzătoare diagnosticului și lipsa rezultatelor la sfârșitul celor 3 ani și 7 luni de terapie. Prin Decizia nr. R 2598/25.10.2022 a Comisiei de deontologie și disciplină din cadrul Colegiului Psihologilor din România, s-a constatat că psihologul respectiv a efectuat terapie pentru un minor cu deficiențe auditive și de limbaj, și a emis Raportul de evaluare clinică nr. 8/21.07.2020, cu încălcarea unor articole din Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, fapte calificate ca abateri disciplinare și sancționate cu avertisment.
Pe aceeași cale, a fost aplicată măsura complementară preventivă constând în dezvoltarea profesională pentru dobândirea competențelor specifice necesare pentru derularea programelor de intervenție în situații de autism, logopedie, tulburări de neurodezvoltare sau alte categorii de copii cu nevoi speciale, cu durata de minimum 100 de ore.
După cum s-a menționat în cuprinsul deciziei de sancționare disciplinară, la individualizarea sancțiunii s-a ținut seama de faptul că psihologul respectiv a încălcat normele profesionale, prin efectuarea unei activități pentru care nu avea experiența și pregătirea profesională corespunzătoare.
Totodată, pe lângă conduita obiectivă de încălcare a normelor profesionale în efectuare actului terapeutic reclamat, a fost avută în vedere și atitudinea subiectivă a persoanei cercetate, respectiv nivelul limitat de conștientizare, reflecție și asumare a responsabilității cu privire la consecințele semnificative ale formulării unor opinii profesionale nefundamentate asupra persoanelor vizate.
Sentința
Trecând peste alte detalii din timpul procesului civil, instanța de fond, Tribunalul Constanța, a admis parțial acțiunea, potrivit sentinței civile pronunțate în luna mai a.c.
„Admite în parte cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Cabinet Individual de Psihologie XXX. Obligă pârâtul Cabinet Individual de Psihologie XXX la plata către reclamantă a sumei de 5.000 euro, în echivalentul în lei de la data plății, cu titlu de daune morale. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanța. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 14.05.2025“, potrivit minutei.
În data de 12 septembrie a.c., Cabinetul Individual de Psihologie XXX a formulat apel împotriva sentinței civile, urmând ca instanța să stabilească data judecării acestuia.
Daniel ALBU
