Ministerul Justiției a lansat, vineri, 21 ianuarie 2022, în dezbatere publică, proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), într-o formă diferită față de cel inițiat, mai demult, de Stelian Ion, fostul ministru al Justiției. Actualul proiect a fost inițiat de Cătălin Predoiu.
Prezentul proiect de lege propune o soluție fundamentată pe două dimensiuni principale:
desființarea SIIJ și preluarea competenţei acesteia de către parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnaţi în acest sens, potrivit procedurii propuse prin prezentul proiect de lege.
Textul integral al noului proiect de lege pentru desființarea Secției Speciale
LEGE
privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia, se desfiinţează.
(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora.
(3) Dispoziţiile alin. (2) privind transmiterea pe cale administrativă se aplică în mod corespunzător şi cauzelor soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei.
(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
(5) Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 318, 328, 335 şi 340 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt
supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare aplicându-se în mod corespunzător.
(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin.
(2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete care preiau competenţa Secţiei, în funcție de necesități.
(2) Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
(3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desfiinţării Secţiei.
Art. 3 – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și infracţiunile săvârşite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel și infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
(3) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege.
(4) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege.
(5) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), sunt cercetate şi alte persoane.
(6) În situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (2), sunt cercetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit prezentei legi.
Art. 4 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție selectează procurorii care urmează a fi propuşi în vederea desemnării de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a efectua urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1).
(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție selectează procurorii prevăzuţi la alin. (1) din rândul celor care funcţionează în cadrul acesteia şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror;
b) au calificativul “foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
c) au o conduită morală ireproşabilă;
d) au o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate acestora ori a infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracțiuni;
d) nu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
(3) Experienţa profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuşi în vederea desemnării se evaluează inclusiv prin raportare la specificul şi complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informaţiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcţionat.
(4) Lista tuturor procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) se transmite de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi este însoţită de propunerea motivată a acestuia pentru desemnarea de către Plen a unuia sau mai multor procurori, în limita numărului prevăzut la art. 9, precum şi de toate documentele relevante care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3).
(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii desemnează procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 3 alin. (1), pronunţându-se motivat asupra propunerilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se va pronunța motivat şi în cazul respingerii propunerilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În procedura de desemnare, dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii propuşi a fi desemnaţi în vederea susţinerii unui interviu.
Art. 5 – (1) Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel selectează procurorii care urmează a fi propuşi în vederea desemnării de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a efectua urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2).
(2) Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel selectează procurorii prevăzuţi la alin. (1) din rândul celor care funcţionează în cadrul secţiei de urmărire penală a acestui parchet şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror;
b) au calificativul “foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
c) au o conduită morală ireproşabilă;
d) au o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate acestora ori a infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracțiuni;
d) nu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
(3) Dispozițiile art. 4 alin. (3) şi (4) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii desemnează procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 3 alin. (2), pronunţându-se motivat asupra propunerilor formulate de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se va pronunța motivat şi în cazul respingerii propunerilor formulate de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. În procedura de desemnare, dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii propuşi a fi desemnaţi în vederea susţinerii unui interviu.
Art. 6 – Informațiile privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, inclusiv calificativele obţinute la evaluarea activităţii profesionale anterioare sunt puse, după caz, la dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate.
Art. 7 –(1) Încetarea calităţii de procuror desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) poate fi dispusă în următoarele cazuri:
a) pentru ineficiență profesională apreciată în funcţie de eficienţa şi calitatea activităţii;
b) la cererea procurorului desemnat, pentru motive temeinic justificate;
c) în situaţia aplicării unei sancţiuni disciplinare;
d) imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul desemnat.
(2) Încetarea calităţii de procuror desemnat se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea:
a) procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza propunerii motivate a procurorului-şef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul procurorilor desemnaţi potrivit art.4;
b) procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în cazul procurorilor desemnaţi potrivit art.5.
Art. 8 – Pentru procurorii cu funcţii de conducere care îndeplinesc atribuțiile de procuror ierarhic superior ai procurorilor anume desemnaţi nu este necesară desemnarea potrivit dispoziţiilor art. 4 sau, după caz, ale art. 5.
Art. 9 – (1) Numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică desemnaţi în condiţiile art. 4 este de 12, iar numărul maxim al procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel desemnaţi în condiţiile art. 5 este de doi pentru fiecare dintre acestea.
(2) Evaluarea necesarului de procurori desemnaţi în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) se realizează o dată la 6 luni, formulându-se propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la alin. (1).
Art. 10 – (1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Art. 1202 alin. (2), (4) şi (5), art. 1203 şi art. 1204 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în cazul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie prevăzuţi la alin. (1).
Art.11 – (1) Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2), efectuează activitatea de urmărire penală:
a) în situaţia în care procurorul desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 3 luni sau în caz de incompatibilitate, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
b) în situaţia în care procurorul desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mică de 3 luni, efectuarea actelor de urmărire penală nu suferă amânare, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) se aplică şi până la desemnarea procurorilor, în condițiile prezentei legi.
Art. 12 – La judecarea cauzelor instrumentate de procurorii desemnaţi potrivit dispoziţiilor art. 4 sau, după caz, ale art. 5, precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele competente pe rolul cărora se află acestea.
Art. 13 – Lista procurorilor selectaţi în vederea desemnării în condiţiile art. 4 şi 5 se transmite Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 14 – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
D.A.
