Producția de țiței a României este într-o continuă scădere, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în primele trei luni din 2025, fiind extrase 631.700 tone echivalent petrol (tep), cu 50.300 tep mai mică (-7,4%) faţă de aceeași perioada a anului anterior.
Trendul descendent va continua până în anul 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%, conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), fapt care determină o creștere a importurilor.
Drept urmare, în ianuarie-martie 2025, în România au fost importate peste 2,272 milioane tep, cantitate cu 503.500 tep peste cele consemnate în aceeași perioadă din 2024 (+28,5%), conform INS.
Cea mai mare parte din țițeiul care a trecut frontierele României este din Kazahstan, aceasta fiind una dintre cele mai importante surse pentru țiței la nivel european. Țara din Asia Centrală asigură 11,5% din necesarul Europei și intenționează să crească nivelul exporturilor, conform informațiilor prezentate de agenția de presă Kazinform.
Potrivit Eurostat, Kazahstanul, care a ocupat în 2024 locul trei la nivelul european în privința aprovizionării cu țiței, este precedat de Statele Unite (15,4%) și Norvegia (12,1%) și urmat de alte țări non-UE precum Libia (7,4%), Arabia Saudită (7,2%), Irak (6,3%) sau Nigeria (5,9%).
În România, cea mai mare rafinărie – Petromidia – s-a bazat și anul acesta în mare parte de țițeiul din Kazahstan, țară cu care a dezvoltat o relație comercială stabilă, prin prisma faptului că JSC KazMunayGas este unicul acționar al Grupului din care și rafinăria face parte.
„În trimestrul I 2025, supusul total de materie primă al rafinăriei Petromidia a fost de 1,34 milioane tone, mai mare cu 42% față de perioada similară a anului trecut, când au fost procesate 0,94 milioane de tone. În primul trimestru din anul 2025, procesarea totală a rafinăriei a atins un nivel bun de 14,87 mii tone pe zi de funcționare, pe baza disponibilității țițeiului (55,9% KEBCO, 44,1% amestec de țiței ușor) dar și a unei continue și constante funcționări a instalațiilor din rafinărie”, se arată în raportul de trimestru 1 al Rompetrol Rafinare.
Ce înțelegem este că mai mult de jumătate a fost țiței KEBCO (Kazakhstan Export Blend Crude Oil), un tip de petrol mai greu și sulfuros, dar potrivit caracteristicilor de la Midia. Amestecul de 44,1% țiței ușor poate însemna materie primă din Azerbaidjan, Guyana sau chiar Kazahstan, țițeiul CPC (Caspian Pipeline Consortium).
Țițeiul din Kazahstan nu ajunge doar la Petromidia, ci și celelalte două rafinării din România – Petrobrazi, rafinărie deținută și operată de OMV Petrom și Petrotel, rafinărie a Lukoil, pe fondul embargoului impus pentru țițeiul rusesc.
În acest fel, Kazahstanul, prin compania sa de petrol și gaze, contribuie la stabilitatea energetică a României. Colaborarea dintre cele două state nu se rezumă doar la aprovizionarea țării noastre cu țiței.
În 2018 a luat ființă Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român, în urma semnării unui Memorandum de înțelegere între statul român și KMGI, în baza căruia, pe platforma Petromidia, este aproape de finalizare construcția unei centrale în cogenerare de circa 80 MWh. Punerea în funcțiune a obiectivului de importanță strategică, proiect de circa 160 milioane USD, este estimată în vara acestui an.
Mai mult, reprezentanți ai celor două state au discutat, la începutul acestei luni, despre consolidarea cooperării în sectorul energetic, securitatea aprovizionării cu țiței, politici fiscale cu impact asupra companiilor cu capital kazah din România și posibile noi proiecte comerciale. Mai exact, au fost demarate discuții pentru parafarea unui contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm și Nuclearelectrica, România fiind interesată și de transferul de tehnologie pentru prelucrarea beriliului.
M.G.
