Fostul președinte Traian Băsescu urmează să apară astăzi în fața Judecătoriei Sectorului 1, într-un nou termen al procesului prin care solicită recuperarea vilei de protocol și a beneficiilor pierdute după ce a fost declarat colaborator al fostei Securități, relatează Știripesurse.ro. Dosarul a fost amânat în mai multe rânduri, iar ședința de azi ar putea fi una decisivă.
Procesul are ca obiect recuperarea drepturilor de fost președinte al României, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în iulie 2025, că modificările legislative prin care i-au fost retrase aceste beneficii sunt neconstituționale.
Potrivit deciziei CCR, Traian Băsescu are dreptul să reintre în posesia:
- unei locuințe de protocol, cu spațiu de birou, consilier și secretar;
- unei indemnizații lunare egale cu 75% din salariul președintelui în exercițiu;
- pazei și protecției permanente asigurate de Serviciul de Protecție și Pază (SPP);
- folosinței gratuite a unui autoturism de serviciu.
Decizia Curții a fost luată în unanimitate, ca urmare a excepției de neconstituționalitate ridicate de Băsescu împotriva Legii nr. 243/2021, care prevedea retragerea privilegiilor foștilor șefi de stat declarați colaboratori ai fostei Securități.
Traian Băsescu, declarat colaborator al Securității, în 2022
În 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”.
Imediat după decizia instanței, fostul președinte a reacționat printr-un mesaj scurt, spunând că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Cum s-a apărat Traian Băsescu
În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi. „Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
„Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
D.A.
