Trei asociaţii profesionale ale magistraţilor salută hotărârea „istorică” luată marţi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi susţin că dispoziţiile legislative naţionale privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu se mai pot aplica, iar această secţie nu mai poate funcţiona, consecinţa fiind că DNA şi DIICOT şi-au redobândit competenţa de a ancheta magistraţii.
„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie salută hotărârea istorică a Marii Camere a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 şi C-397/19, fiind încununat efortul nostru extraordinar, pe fondul unor piedici şi hărţuieli interne (în materie disciplinară sau chiar penală) la care au fost expuşi membrii asociaţiilor sau simplii susţinători ai demersurilor legale ale acestora, în opoziţie cu organismele naţionale a căror organizare şi/sau funcţionare este dovedită ca fiind contrară dreptului Uniunii Europene (…) Astfel, ca urmare a hotărârii pronunţate astăzi de CJUE, dispoziţiile legislative naţionale privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu se mai pot aplica, din pricina contrarietăţii cu dreptul Uniunii Europene. În consecinţă, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism şi-au redobândit, ca parchete specializate, competenţa de a ancheta magistraţii, iar SIIJ nu mai poate funcţiona”, susţin cele trei asociaţii într-un comunicat de presă.
Asociaţiile magistraţilor arată că prevederile legislative naţionale privind numirea interimară a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, nu se vor mai aplica, iar toate actele emise de acesta în perioada interimatului, printre care Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare ori actele de numire în funcţie a unor inspectori selectaţi în acest temei, sunt nule.
În plus, toate rapoartele MCV vor trebui luate în considerare în mod corespunzător de România, ţinând seama de cerinţele principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE, se mai arată în comunicat.
„În acest temei, nu vor mai putea fi ignorate de nicio autoritate publica internă din România, nici măcar de Curtea Constituţională”, spun magistraţii.
Asociaţiile subliniază că hotărârea CJUE este obligatorie pentru toate cele trei puteri statale, care trebuie să o aducă la îndeplinire. Astfel, Guvernul şi Parlamentul trebuie să promoveze, respectiv să adopte imediat toate modificările legislative ce rezultă din rapoartele MCV, iar Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia de a garanta în mod real independenţa justiţiei şi „de a nu mai permite hărţuirea abuzivă a magistraţilor incomozi”.
Cele trei asociaţii consideră că nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate determina Curtea să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice.
„Solicităm tuturor comentatorilor să îşi bazeze reacţiile publice pe o activitate documentară onestă şi completă, asupra tuturor elementelor factuale, studiind, în primul rând, motivarea hotărârii istorice a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, al cărei conţinut nu poate fi mistificat, evitându-se promovarea în spaţiul public a unor interpretări formulate cu rea-credinţă”, mai spun asociaţiile magistraţilor.
Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 de instituire a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care sunt monitorizate progresele înregistrate în domeniul Justiţiei, are „caracter obligatoriu în toate elementele sale” pentru România, care trebuie să ţină seama în mod corespunzător de recomandările CE, a decis, marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
„În ceea ce priveşte efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune şi o obligă să atingă obiectivele de referinţă, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta.
Obiectivele respective, definite ca urmare a deficienţelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept. România are astfel obligaţia de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menţionate şi de a se abţine să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea aceloraşi obiective. În ceea ce priveşte efectele juridice ale rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerinţe în privinţa României şi adresează ‘recomandări statului membru menţionat în vederea atingerii obiectivelor de referinţă. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările menţionate şi trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă, măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări”, se arată în hotărârea CJUE.
De asemenea, CJUE a stabilit că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, care are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
