Tribunalul Cluj a dispus în primă instanță, prin ordonanță președințială, oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România, în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu, conform profit.ro
Potrivit deciziei judecătorești, lucrările vor fi oprite până la soluționarea definitivă a procesului în care ONG-urile de mediu Declic și Bankwatch România cer să se constate perimarea autorizației de construire a proiectului.
Anterior, în iulie a fost suspendată hotărârea de Guvern din primăvara acestui an, prin care a fost aprobată defrișarea a peste 30 de hectare de pădure de către compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, pentru lucrările de la Răstolița. Iar în iunie, a fost suspendat acordul de mediu al investiției.
″Suspendarea acordului de mediu ar fi trebuit să conducă la încetarea oricărei activități, precum defrișări sau lucrări rest de executat. Trăim însă, din păcate, într-un context în care această hotărâre judecătorească a fost desconsiderată în mod fățiș de către Hidroelectrica. Astfel, simpla suspendare a acordului de mediu nu a mai putut asigura, de una singură, protecția ordinii de drept și prevenirea unor pagube ireversibile. Până la dezlegarea definitivă a acțiunii principale, orice lucrări la AHE Răstolița sunt oprite. Salutăm hotărârea Tribunalului Cluj″, a declarat avocata reclamantelor, Roxana Mândruțiu.
″Instanța a fost din nou de partea naturii și a decis că protejarea mediului este mai presus de presiunile transpartinice. Nu putem sacrifica natura la infinit. AHE Răstolița propune un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru nici 0,1% contribuție la producția de electricitate. Toate acestea, în baza unei autorizații de construire care nu mai este valabilă de decenii întregi”, a spus Viviana Stoica, coordonator campanie hidroenergie pentru Bankwatch România.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a vorbit recent despre proiectele Hidroelectrica ce sunt contestate în mod repetat în instanță, după ce au primit avize și autorizații de mediu, arătând că are ca obiectiv deblocarea lor. ”Suntem în situația în care proiecte care au peste 80% sau 90% grad de finalizare, investiții deja realizate și începute acum 20, 30, 40 de ani, sunt blocate în continuare. Aici avem Pașcaniul, Răstolița, Surduc-Siriu, Bumbești-Livezeni, Cornețu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana. În total vorbim de 350 MW care sunt blocați, din aceste motive”, a menționat Ivan.
Proiectul este gata în proporție de peste 90% și se afla în grafic pentru a fi pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. În ianuarie, Executivul aprobase, tot pentru finalizarea hidrocentralei Răstolița, exproprierea a 55 de hectare de păduri ale familiei Banffy, valoarea despăgubirii fiind stabilită la circa 5,68 milioane lei.
ONG-urile reclamante spun că actele de reglementare contestate de ele dau ″undă verde defrișării a peste 30 de hectare din arii naturale protejate și pentru execuția unor lucrări hidrotehnice majore bazate pe documentații tehnice învechite de peste trei decenii (…), ignorând realitățile actuale în materie de schimbări climatice, biodiversitate și siguranță publică″.
Ele mai spun că zonele vizate se află în arii naturale protejate și au un rol vital în prevenirea inundațiilor, reducerii poluării și conservarea unor specii protejate.
Proiectul hidro de la Răstolița se află pe lista celor pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind ″proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″, scutindu-le de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic și propunându-le totodată pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU. Asta pentru că Răstolița este unul dintre proiectele hidroenergetice istorice românești ale căror amplasamente au fost incluse de către autorități, mult după demararea investițiilor, în arii naturale protejate, blocându-se astfel lucrările.
Valoarea investițiilor efectuate până în prezent la Răstolița se ridică la mai mult de 200 milioane euro. Dacă va fi terminat și pus în funcțiune, obiectivul va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să urce la 117,5 GWh/an.
Guvernul spune că proiectul asigură utilizarea complexă a debitelor râului Mureș și ale afluenților săi, contribuind atât la producția de energie regenerabilă, cât și la alimentarea cu apă a localităților din zonă. Concepția inițială a fost realizată înainte de 1989, iar în 1996, un studiu de optimizare a redus debitul instalat și a ajustat traseul aducțiunilor secundare, pentru a respecta un nou acord de mediu, mai restrictiv.
Potrivit sursei citate, pe lângă producția de energie, amenajarea contribuie la tranzitarea viiturilor, reducerea riscului de inundații și regularizarea debitelor râurilor. Amplasată pe valea râului Răstolița, acumularea colectează apele mai multor pâraie prin două aducțiuni secundare, deviate apoi în râul Mureș. Finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralei de la Răstolița era așteptată încă din urmă cu 11 ani.
A.C.
