Un deputat AUR aflat în stare de recidivă post-condamnatorie, va fi judecat într-un dosar separat, față de restul grupării în care activa, fiind acuzat că a copiat datele de pe diferite carduri folosite la bancomate.
Deputatul AUR, Ioan Mihai Lasca, este judecat de unul singur pentru skimming. Mai exact, politicianul este acuzat că a copiat datele de pe diferite carduri folosite la bancomate. Decizia a fost luată în ciuda faptului că Tribunalul Bihor a notat în motivare că politicianul AUR trebuie judecat alături de gruparea alături de care spărgea bancomate. Ioan Mihai Lasca este cunoscut pentru problemele cu legea.
Magistrații ICCJ au disjuns cauza în ceea ce-l privește pe Ioan Mihai Lasca și i-au fixat deputatului următorul termen pentru data de 10 mai. Ceilalți 13 co-inculpați vor judeca în continuare la Tribunalul Bihor, pe data de 6 mai.
Un istoric „demn” de un parlamentar român
În urmă cu câteva luni, Lasca a primit o pedeapsă de doi ani cu suspendare, după ce a lovit un bărbat care avea o relație cu fosta sa parteneră. Într-un alt dosar, bihoreanul este trimis în judecată pentru aderare la o grupare de falsificatori de carduri care a făcut cumpărături de 300.000 euro cu carduri falsificate. Gruparea a fost trimisă în judecată de DIICOT în 2016. Grupul, coordonat de doi orădeni, Ioan Gheorghe Bejuşcă şi Constantin Eduard Sîrbu, era organizat pe paliere, fiecare membru având un rol bine stabilit, de la montarea aparaturii de tip skimming pe ATM-uri la falsificarea cardurilor în România şi efectuarea de operaţiuni bancare frauduloase.
Potrivit procurorilor, din gruparea coordonată de Bejuşcă şi Sîrbu au mai făcut parte 12 persoane: Mihai Ioan Lasca, Alin Ojog, Sebastian Fotă (acum Bilaniuc), Adrian Belean, Andrei Gabor, Viorel Brisc, Koteles Robert, Lucian Gafencu, Kosorinsky Roman, Sorin Sasu, Valentin Leho şi Gheorghe Zlibuţ.
DIICOT susţinea că, începând cu anul 2012, membrii grupului au montat aparatură de tip skimming pe ATM-uri din România dar şi din Cehia, Olanda şi Germania. Cardurile false au fost, apoi, puse în circulaţie atât în România, cât şi în alte state din Uniunea Europeană, în diverse magazine de lux, de unde indivizii şi-au cumpărat produse electronice, parfumuri, bijuterii, îmbracăminte, ceasuri şi alte bunuri, în valoare totală de peste 300.000 euro. “Produsele de lux erau fie valorificate în Uniunea Europeană, fie trimise în România către alte persoane care le comercializau. Banii obţinuţi în urma valorificării produselor în străinătate erau trimişi în ţară şi împărţiţi între membrii grupării, în funcţie de rolul fiecăruia“, specifica un comunicat al procurorilor.
În 2013, Lasca fusese chiar arestat în urma percheziţiilor făcute de poliţiştii de Crimă Organizată în ancheta ce atunci viza o reţea profilată pe infracţiuni informatice şi fals de monedă.
Într-un alt dosar, Lasca a primit interdicție de a se apropia de fosta sa iubită, la cererea femeii, care s-a plâns că individul ar fi avut un comportament agresiv.
În legătură cu condamnarea sa pentru agresarea fizică a unui bărbat cu care fosta sa iubită ar avea o relație, Lasca a declarat presei locale, așa cum era de așteptat, că este vorba despre o răzbunare politică.
D.A.
