Un pasionat de ciuperci din Polonia, pe numele său Piotr Grześ, a trăit momentul vieții sale în timpul unei expediții în Nepal. Aflat la poalele munților Gangapurna și Annapurna, acesta a reușit să găsească un exemplar sălbatic de yarsagumba, considerat „premiul suprem” de către culegătorii din întreaga lume.
„Am reușit! Am găsit-o! Mă aflu la poalele munților și în mâinile mele se află vârful absolut al visurilor oricărui pasionat de ciuperci”, le-a împărtășit Piotr entuziasmat urmăritorilor săi de pe Facebook.
Cunoscută popular drept „ciuperca omidă” sau „Viagra din Himalaya”, yarsagumba are un ciclu de viață neobișnuit și fascinant. Numele său tibetan se traduce prin „iarbă de vară, vierme de iarnă”.
Din punct de vedere biologic, este un parazit care infectează omizile de molie aflate sub pământ, le ucide treptat și apoi își dezvoltă corpul fungic direct din capul acestora.
În medicina tradițională chineză este extrem de apreciată ca tonic și afrodiziac. Exemplarele de cea mai înaltă calitate pot ajunge să se vândă în China cu peste 100.000 de dolari pe kilogram.
Deși culegătorii din Nepal primesc doar o mică parte din prețul final, recoltarea anuală rămâne o sursă esențială de venit pentru mii de familii din regiunile montane, care caută micile tulpini în genunchi, prin pajiștile înalte.
Faima ciupercii a explodat în 1993, când un antrenor chinez de atletism a pus seria de recorduri mondiale ale echipei sale pe seama unui tonic cu yarsagumba și sânge de broască țestoasă.
Oamenii de știință precizează că beneficiile medicale reale rămân neclare, majoritatea studiilor fiind efectuate doar pe animale. De asemenea, specia a fost clasificată ca vulnerabilă în 2020 din cauza culesului excesiv și a schimbărilor climatice, populația sa scăzând cu peste 30% în ultimii 15 ani.
Expediția lui Piotr nu s-a oprit aici. La o altitudine de peste 4.000 de metri, în Yak Kharka, polonezul a bifat încă o descoperire spectaculoasă. De data asta este vorba despre ciuperca keratinofilă minusculă, care crescuse direct pe coarnele craniului unei oi albastre. Aceste specii rare se hrănesc cu keratina din coarne, copite sau unghii.
„Bucuria unei descoperiri atât de mici la peste 4.000 de metri altitudine este de nedescris!”, a adăugat el, Ştiripesurse.
A.D.
