Răsturnare de situație într-un dosar civil ce are ca părți, pe deoparte, Primăria Constanța, iar de cealaltă parte, o firmă din țară care a vrut, la un moment dat, să edifice un complex turistic în Mamaia, lucru care nu a mai fost posibil. Dacă instanțele constănțene au dat dreptate investitorului, care a cheltuit mulți bani pentru un proiect neadus la îndeplinire, iată că la instanța supremă situația pare să se schimbe.
Facem referire la litigiul dintre societatea Spectru 2001 SRL, din Râmnicu Vâlcea, și Primăria Constanța, cea care trebuie, cel puțin la nivel teoretic și moral, să returneze o sumă de bani societății reclamante. De ce? Pentru că, pe vremea lui Radu Mazăre, la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare a unui teren din Mamaia, unde urma să fie edificat un ditamai hotelul, reprezentanții firmei au fost asigurați că totul este ok, că terenul este liber de sarcini și că pot fi demarate lucrările fără nicio problemă. Ulterior, au apărut persoane care revendicau porțiuni din acel teren, iar proiectul nu a mai putut fi dus la îndeplinire.
Din acest motiv, pe rolul instanțelor constănțene a fost înregistrată o cauză civilă în care firma respectivă solicita anularea actului de vânzare / cumpărare și restituirea banilor investiți până în momentul în care au apărut neregulile legate de terenul respectiv.
Începutul
Fostul primar Radu Mazăre a făcut ceva vâlvă, în 2009, cu privire la acest proiect grandios, el și alți reprezentanți ai administrației locale din acea vreme, dar și prieteni și simpatizanți PSD, chiar și ÎPS Teodosie fiind prezenţi la momentul prezentării proiectului.
Investitorul, Spectru 2001 SRL din Râmnicu Vâlcea, a investit atunci circa 5,5 milioane de lei pentru teren și alte formalități, urmând ca Grand Sea Plaza să fie gata până în 2011. Potrivit proiectului, hotelul de lux urma să ocupe suprafața de 2.026,85 metri pătraţi, suprafața desfăşurată fiind de 15.122,93 metri pătrați, cu o înălţime de 28,90 metri, având regimul de înălțime D+P+5-6E. Întreaga investiție a fost aproximată, la acea vreme, la suma de 18 milioane de euro.
Pentru construirea Hotelului Grand Sea Plaza, firma investitoare, SC Spectru 2001 SRL, reprezentată de Daniela Bojan, a cumpărat de la un privat o suprafață de teren în inima stațiunii Mamaia, dar mai avea nevoie de încă un lot învecinat, care aparținea Primăriei Constanța. Astfel, investitorul a bătut palma cu mai-marii orașului și a cumpărat și suprafața de teren învecinată, aceasta fiind vândută din domeniul privat al Municipiului Constanța, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 118/2002, privind metodologia înstrăinării imobilelor din patrimoniul Constanței către mediul privat.
După ce au bătut palma, iar cumpărătorul și-a făcut proiectul și a obținut și autorizația de construire, acesta s-a trezit cu notificări de la persoane fizice care revendicau suprafața de teren cumpărată de la Primărie, în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de comuniști. Practic, administrația locală vânduse un teren retrocedat.
În acest mod, înțelegerea dintre investitor și Primărie a picat, dar și contractul de vânzare / cumpărare a terenului, autentificat sub nr. 801/11.05.2009, la BNP Borună Chiraţa şi Asociaţii.
Continuarea
Așa cum arătam mai sus, cauza a ajuns în instanță după şapte ani de la prezentarea cu mare fast a proiectului care a murit încă din fașă, iar în 2021, Curtea de Apel a constatat nulitatea contractului, înclinând balanța în favoarea societății reclamante.
„(…) Admite excepţia de nelegalitate a HCLM nr. 118/2002, în ceea ce priveşte pct. 18 din Anexa 2. Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 801/11.05.2009 la BNP Borună Chiraţa şi Asociaţii. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligă pârâtul către reclamantă la restituirea preţului achitat, de 5.149.908,06 lei. Respinge ca nefondat capătul de cerere privind compensaţia judiciară. Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 15.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată fond (onorariu avocaţial în cuantum redus) şi 45.507,62 lei cheltuieli de judecată în apel (15.000 lei onorariu avocaţial în cuantum redus, 2.500 lei onorariu expert, 27.552,04 lei taxă judiciară de timbru, 455,58 lei cheltuieli de deplasare). Respinge ca nefondat apelul declarat de pârât (…)“, se arată în încheierea de ședință din noiembrie 2021.
Ultima sută de metri
Dosarul a ajuns, în final, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde judecătorii au dezbătut, miercuri, 27 septembrie a.c., asupra recursului declarat de ambele părți. Aici, situația pare să se fi schimbat. Completul de judecată a anulat recursurile declarate de ambele părți, dar a admis, în principiu, pe cel declarat de Primărie împotriva hotărârii Curții de Apel din noiembrie 2021, care era în favoarea reclamantei.
Urmează ca acest recurs să se judece în data de 14 februarie 2024, iar hotărârea va fi definitivă, nemaiexistând altă cale de atac.
Daniel ALBU
