Interviu acordat pentru #FocusPress de prof. univ. dr. Virgil Păunescu, șeful Disciplinei de Imunologie și Alergologie, Biologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara și coordonatorul OncoGen.
România se confruntă cu o explozie de cazuri din cauza COVID-19. Epidemia în țară este practic de necontrolat. În acest moment, există două metode să scăpăm de coronavirus: izolarea socială sau să fi avut deja boala. Lucrurile s-ar simplifica dacă ar exista un vaccin. Însă acesta nu apare peste noapte. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) dă de înțeles că va dura mult timp până va ajunge unul pe piață. De un vaccin împotriva Covid-19 se ocupă cercetătorii Centrului de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen, parte componentă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgență “Pius Brînzeu” din Timișoara.
OncoGen, cel mai important centru de cercetare medicală din România și Europa de Est, cu echipamente de ultimă generație pentru cercetare de bază și aplicată în domeniul terapiilor genice, a anunțat în data de 25 martie a.c. că a început testarea în laborator a singurului vaccin realizat în România împotriva COVID-19. După ce vor termina testele pe celule umane, cercetătorii vor avea și primele rezultate privind eficiența. Până atunci, specialiștii timișoreni au identificat și un tratament care i-ar putea ajuta pe bolnavii aflați în stare gravă. Este vorba despre colectarea de plasmă de la pacienții vindecați de coronavirus, o propunere care ar trebui pusă rapid în practică, până nu se ajunge la vârful epidemiei de coronavirus. Plasma provenită de la pacienții vindecați de COVID-19 conține imunoglobulină specifică care neutralizează imediat virusul. Spre deosebire de orice alt medicament.
Ca totul să devină posibil, cercetătorii au nevoie urgentă de sprijin, respectiv o donație în vederea achiziției unui aparat necesar pentru sterilizarea plasmei. Se are în vedere inclusiv un proiect pilot în Timișoara, dar pentru acesta este nevoie de avize. Cât de vital este tratamentul cu plasmă pentru bolnavii infectați, cum se implică Ministerul Sănătății în acest sens, cum ne putem proteja de COVID-19 până vom putea găsi vaccinul în farmacii și cum reușesc cercetătorii să se protejeze astfel încât să nu ajungă de cealaltă parte a baricadei – sunt întrebări la care am primit răspunsuri de la prof. univ. dr. Virgil Păunescu, șeful Disciplinei de Imunologie și Alergologie, Biologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale din România și coordonatorul OncoGen.
Reporter: Domnule profesor Păunescu, vă rog să-mi oferiți câteva amănunte despre vaccinul pentru COVID-19 deținut de centrul OncoGen pe care îl conduceți.
Prof. univ. dr. Virgil Păunescu: Vaccinul este în testări. Științific, așa este corect să îl numim: vaccin în testare pe celule umane. În aproximativ 3 săptămâni vom avea primele rezultate privind eficiența. Multe colective de cercetători lucrează la un vaccin exact cum lucrăm și noi. Recent am propus și un tratament folosit cu succes și de alte țări. Institutul nostru este unul de cercetare- dezvoltare. Putem dezvolta un vaccin, putem produce circa 1000 de doze din acest vaccin și putem să-l testăm în fazele I și II. Dar nu suntem fabrică și nu putem fabrica milioane de doze din acest vaccin. Institutul Cantacuzino trebuia să se ocupe de fabricarea vaccinului. Cei care vă spun altceva fie nu înteleg biotehnologiile, fie doresc să vă inducă în eroare. Tratamentele care se folosesc deocamdată, pot avea efecte marginale. Singurul tratament cât de cât specific este un tratament cunoscut de mai bine de 100 de ani, cel cu plasmă de la pacienții care s-au vindecat.
Rep.: Având în vedere faptul că în următoarele săptămâni se preconizează că ne vom confrunta cu un prim vârf al pandemiei de coronavirus în România, vă rog să-mi vorbiți despre campania de recoltare de sânge de la persoanele vindicate de COVID-19 inițiată de cercetătorii români de la Centrul OncoGen, în colaborare cu spitalele de boli infecțioase din țară.
Prof. univ. dr. V. P.: Noi am atras atenția autorităților române că vom începe în colaborare cu reprezentanții Băncii de Sânge din Dresda, Germania. Aceștia ne-au pus la dispozitie și protocoalele. Care este procedura? Ce donatori intră în această categorie? Cum trebuie prelucrat? De câte ori trebuie trestat? Cât timp este valabilă plasma? Cum se administrează? Ne ajută și campania pe care o face profesorul Adrian Streinu Cercel, prin care depistează pacienții care au trecut prin boală, astfel numărul celor care sunt disponibili, în teorie, va crește. Printr-o simplă donare, plasma poate fi utilizată cu succes în cazurile foarte grave. Această soluție a fost utilizată și de chinezi. Este o propunere care ar trebui pusă rapid în practică, până nu începe vârful epidemic.
Rep.: Chiar dacă virusul se negativează în faringe, el migrează în plămâni și poate da o boală mai gravă: pneumonie interstițială, detresa respiratorie și insuficiența respiratorie ce necesită internare în serviciile de terapie intensivă. Cât de vital este tratamentul de care am vorbit în astfel de cazuri?
Prof. univ. dr. V. P.: Chinezii au publicat câteva rezultate care ne-au arătat că la pacienții în stare foarte gravă au avut rezultate foarte bune cu administrarea unei doze de 200 ml de plasmă, o singură dată, iar evoluția a fost spectaculoasă. Vorbim de pacienți intubați, în stare foarte gravă.
Rep.: Cum vă sprijină Ministerul Sănătății în acest demers?
Prof. univ. dr. V. P.: Deocamdată nu ne-au contactat. Dar veți vedea că în două-trei săptămâni vă dăm rezultate încurajatoare. A existat însă o problemă care a trebuit să fie depășită. Procedura aceasta nemaifiind utilizată de zeci de ani, nu mai era autorizată pe teritoriile Europei și Statelor Unite. Germania a deblocat această situație și are două centre care pregătesc colectarea masivă de plasmă. Spre norocul nostru sunt mai mulți pacienți care se vindecă și potențiali furnizori de plasmă, decât cei care ajung în stare foarte gravă. Repet, plasma acestor pacienți conține imunoglobulină specifică care neutralizează virusul. Spre deosebire de orice alt medicament.
Rep.: Ținând cont de faptul că sunt peste 350 de cadre medicale infectate cu COVID-19, cum reușiți să vă protejați astfel încât să nu ajungeți de cealaltă parte a baricadei?
Prof. univ. dr. V. P.: Vă asigur că sunt mult mai multe cadre medicale infectate. Așa cum s-a spus că la fiecare pacient infectat mai sunt încă 4-5 pacienți nedepistați. Eu cred că la momentul actual nu este spital care să nu fi avut vreun cadru medical infectat, pentru că numărul pacienților trebuie să fie foarte mare. Nefăcând teste, acest comitet își păstrează imaginea de stăpân pe situație. Administrând un număr mic de teste, evident că a fost identificat un număr mic de bolnavi. Noi, la OncoGen, am redus activitatea la maximum a centrului. La ora actuală în centru mai sunt 6 sau 7 oameni care lucrează la vaccin, dintr-un total de 60 de angajați. Noi nu lucrăm cu virusul. Noi suntem separați total de spital și nu interacționăm cu ei. În curând ne vom testa personalul, pentru că este esențial. Noi avem nevoie de sânge și de celule umane pentru a testa componentele vaccinului și trebuie să avem grijă ca acest sânge să provină de la persoane care nu au fost infectate.
Rep.: Veți avea o colaborare în acest sens și cu Centrele de Transfuzii Sanguine?
Prof. univ. dr. V. P.: Da! În Germania, titularii acestor proceduri de colectare de plasmă sunt Centrele de Sânge. Eu o să încerc să iau legătura acum cu aceste centre din România, pentru că avem toate procedurile. Ne lipsește un aparat de 100.000 de euro care să sterilizeze plasma. Nici asta nu ar fi o problemă, după procedura clasică, dar nemții au introdus în procedură un aparat care se găsește încă pe piață și care sterilizează plasma cu raze ultraviolete indiferent ce bacterii ar mai fi acolo, inclusiv urme de COVID-19. Evident, este mai sigură plasma sterilizată, decât cea nesterilizată.
Rep.: Acest aparat poate fi achiziționat cu fonduri europene?
Prof. univ. dr. V. P.: Poate fi achiziționat cu orice fel de fonduri. În cazul fondurilor europene procedura este de durată și birocratică.
Rep.: Cum poate fi achiziționat acest aparat în așa fel încât să puteți demara recoltarea de plasmă?
Prof. univ. dr. V. P.: Cel mai simplu este să primim o donație. Dacă cineva este dispus să aloce această sută de mii de euro, noi îi putem spune de unde poate fi achiziționat aparatul și de unde să ni-l aducă. Aparatul este pe stoc în Germania, dar poate să vină în maxim 5 zile în România, din momentul în care este plătit. Vrem să facem un proiect pilot la Timișoara. Am să stau de vorbă și cu profesorul Streinu Cercel. Dânsul este în Comitetul acesta de Urgență și ar trebui să-și dea avizele, pentru că ar trebui să știm unii de alții. Am să vorbesc cu reprezentanții Spitalului Județean din Timișoara și cu cei de la Spitalul de Boli Infecțioase și cu reprezentanții Centrului de Sânge, pentru că avem nevoie de colaborarea lor. Ei știu care sunt pacienții care s-au vindecat și au fost externați și acelora, la două săptămâni după externare, li se poate spune că pot să ajute oamenii care stau să moară prin terapiile intensive dacă vin să doneze sânge.
Rep.: Acest proiect ar putea fi extins la spitalele de boli infecțioase și la centrele de transfuzii din țară?
Prof. univ. dr. V. P.: În Germania este extins la Centrele de Transfuzii mari. Ei sunt altfel organizați. Și Centrele de Transfuzii din România au o anumită ierarhie. Sunt opt centre principale care pot să facă lucrul acesta, dacă sunt ajutate și pot să fie furnizori de plasmă de la pacienți care au trecut prin boală și au concentrații mari de anticorpi, anti-COVID-19 și pot să livreze secțiilor de terapie intensivă această plasmă pentru tratament. China a făcut treaba aceasta și a și publicat rezultatele, dar acolo este alt regim, fac ce vor și când vor, și au scăpat în mare parte de problemă, iar în Statele Unite s-a dat de curând aprobarea. În Europa, Germania forțează lucrurile ca Agenția Medicamentului să își dea acordul.
Rep.: Cum ne putem proteja de COVID-19 până vom putea găsi vaccinul în farmacii și tratamentul cu plasmă de care vorbeați?
Prof. univ. dr. V. P.: Să facem ce ne-a spus Comitetul pentru Situații de Urgență, să nu stăm aproape de alte persoane, să purtăm mască de fiecare dată când ne ducem la cumpărături, la farmacie, să avem la noi șervețele dezinfectante și soluții dezinfectante.
Rep.: Vă mulțumim foarte mult!
Prof. univ. dr. V. P.: Cu plăcere!
Video aici:
Alexandra VASILE
