Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) vă invită luni, 11 martie 2024, ora 13.00, la vernisajul expoziţiei: „Reţeaua Memoriei – Identităţi, itinerarii şi confluenţe muzeale”. Curatorul expoziției este Irina Hasnas Hubbard.
La evenimentul care se va desfăşura la sediul central al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (Piaţa Ovidiu nr, 12, etaj ÎI) vor prezenta: Constantin Aurel Mototolea, manager şi Delia Cornea, muzeograf dr. şef Secţie Expoziţii şi Muzee în Teritoriu, din partea MINAC, Alexandru Groza, manager şi Irina Hasnas Hubbard, muzeograf din partea MOCR.
Expoziţa va putea fi vizitată de publicul larg din data de 9 martie 2024, Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti Români din perioada 1948-1989 şi va putea fi vizionată până în data de 9 aprilie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 – 17:00.
Prin Reţeaua Memoriei – Identităţi, itinerarii şi confluenţe muzeale ne dorim să prezentăm publicului larg, într-un spaţiu şi concept unitar, preocupările şi proiectele instituţiilor şi specialiştilor interesaţi de istoria comunismului. Aceştia s-au unit într-o structură neformalizată juridic, denumită REŢEAUA MEMORIEI, lansată în anul 2015 la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Expoziţia, aflată acum la cea de a doua itinerare, a fost inaugurată în luna decembrie 2024, la Memorialul Revoluţiei din 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, bucurându-se de un număr total de 1.600 de vizitatori. Astfel, ea îşi propune, prin demersuri colaborative alături de ceilalţi membri ai Reţelei, să traverseze, atât harta României, cât şi a Republicii Moldove, în scopul popularizării la nivel larg a proiectelor ce vizează activarea, păstrarea şi transmiterea memoriei recente.
Membrii rețelei participanți la expoziției sunt: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Bucureşti, Muzeul Ororilor Comunismului în România, Bucureşti, Memorialul Revoluţiei din Timişoara, Muzeul Universităţii din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Ştefăneşti, jud. Argeş, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa Muzeul Ţării Crisurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Casa Muzeelor Iaşi, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, jud. Sălaj, Muzeul Amintirilor din Comunism, Braşov, Muzeul Marton Aron, Sândominic, jud. Harghita, Muzeul Cineastului Amator, Reşita, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Sfântu Gheorghe, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiţia Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroşani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare – Casa natală Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Timişoara, Muzeul de Pânze şi Povesti, Ţara Făgăraşului şi din Republica Moldova: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunii politice, Mereni, Muzeul de Istorie a Satului Avdarma, UTA Găgăuzia şi Institutul de istorie ProMemoria din Chişină
Expoziţia a fost concepută şi dezvoltată de o echipă formată din: Irina Hasnas Hubbard, dr. muzeograf MOCR (curatoriat); arh. Adina Anghel şi arh. Dan Ionescu (design mobilier expoziţional); Delia Cornea, muzeograf dr. şef secţie Expoziţii şi muzee în teritoriu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa – coordonator expoziţie la MINAC; Alexandru Groza, manager MOCR (coordonator proiect) şi Andreea Alexandra Dinu MOCR (responsabil comunicare).
Organizatori sunt Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) îşi propune să devină un spaţiu al memoriei victimelor represiunii comuniste şi să păstreze vie amintirea suferinţei lor prin următoarele două linii principale de acţiune: crearea de bază patrimonială şi asigurarea de centre de documentare în parteneriat cu institutele de cercetare.
Principalele activităţi vizează un efort susţinut de consolidare a unei borne culturale şi instituţionale prin intermediul expoziţiilor, evenimentelor, conferinţelor, experienţelor imersive şi mai ales a dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare şi obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945-1989.
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) este o prestigioasă instituţie publică de cultură, care îşi desfăşoară activitatea prin expoziţia de la sediul central şi complexele muzeale şi arheologice din teritoriu: Histria, Adamclisi, Cernavodă, Capidava, Hârşova, Ulmetum şi Murfatlar. În 2024 se împlinesc 145 de ani de la prima atestare documentară a muzeului constănţean, instituţie care s-a consacrat prin patrimoniul bogat şi variat de artefacte arheologice şi istorice, precum şi prin cercetarea desfăşurată pe tot cuprinsul judeţului Constanţa.
A.V.
