Multe clădiri monument istoric de la malul mării se află în diferite stadii de reabilitare, fie că ele găzduiesc instituții publice în prezent, fie că aparțin unor investitori dornici să le redea strălucirea de odinioară. După vestea intrării într-un amplu proces de recondiționare a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), un alt punct cultural important din oraș va fi consolidat.
Este vorba despre Muzeul Marinei, situat pe strada Traian din Constanța. Recent, a fost aprobată cererea pentru autorizație de cercetare arheologică preventivă pentru Muzeul Marinei, de pe strada Traian nr. 53. Instituția solicitantă este Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Astfel, Comisia Națională de Arheologie a aprobat proiectul de cercetare arheologică preventivă, cu condiția punerii în acord a cererii cu proiectul tehnic. Impozantul imobil, monument istoric de categoria A, care adăpostește expoziția permanentă, avea nevoie urgentă de reparații capitale, de la temelie și până la acoperiș.
Muzeul Național al Marinei Române este închis vizitării încă din data de 14 iulie, însă cei interesați pot vizita secția muzeală din Mangalia.
Scurt istoric al clădirii Muzeului Marinei
Programele de dotare navală de după Războiul de Independenţă au impus dezvoltarea pregătirii ofiţerilor de marină, context în care, în anul 1896, a fost înfiinţată Şcoala de Aplicaţie a Sublocotenenţilor de Marină. Instituţia a funcţionat iniţial la Galaţi, iar din 1901 a fost mutată la Constanţa.
Din cauza spaţiilor improprii şi a necesarului tot mai mare de cadre specializate, autorităţile au decis construirea unei clădiri dedicate pregătirii marinăreşti. A fost ales perimetrul actual al muzeului, pe locul fostului Spital de Carantină al portului, cunoscut drept Lazaret, iar ulterior al Spitalului Militar, care a funcţionat aici până în anul 1909.
Lucrările de construcţie ale Şcolilor de Marină au început la 25 iunie 1908, fiind realizate de antreprenorul A. Frank. Arhitectura clădirii este atribuită, cel mai probabil, lui Ion Socolescu, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai epocii. Imobilul a fost proiectat în stil neoromânesc, foarte răspândit la începutul secolului XX.
La inaugurarea din 1909, clădirea cuprindea doar tronsonul central, corpurile laterale fiind adăugate ulterior, din necesităţi funcţionale, începând cu anii ’30. De-a lungul timpului, imobilul a cunoscut mai multe etape de extindere, consolidare şi modernizare, cele mai ample intervenţii având loc între anii 1977–1983 şi 2005–2009, perioade în care a fost reorganizată şi expoziţia permanentă.
Loredana MIHAI
