Băncile din România sunt obligate ca pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, informează CSALB. Noile măsuri sunt incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2024 (prevăzute inițial în OUG nr. 52/2016 privind creditele ipotecare).
Astfel, conform măsurilor de restructurare, băncile vor trebui să țină cont de situația consumatorului și să includă refinanțare, amânare sau suspendare a plății ratelor, schimbarea ratei dobânzii, conversii valutare sau iertare parțială de datorie.
Director juridic al CEC Bank spune că modificările care au venit în anul 2024 sunt menite să îi ajute pe consumatori în consolidarea relației cu băncile.
„Anul 2024 a debutat cu o modificare legislativă importantă, pozitivă pentru consumatori și care va consolida relația acestora cu băncile. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2024 prevede obligația pentru creditori să facă dovada că au încercat să restructureze creditele pentru care consumatorii nu au mai putut plăti și au ajuns în faza de executare silită. Astfel, banca trebuie să ia măsuri concrete de îmbunătățire a relației contractuale cu clientul care întâmpină dificultăți de plată, înainte de a iniția executarea garanțiilor. Chiar dacă băncile veneau și până la apariția acestei ordonanțe cu măsuri de redresare și restructurare, actul normativ evidențiază în mod distinct această obligație.
Vestea este bună atât pentru consumatori, cât și pentru bănci, deoarece nicio instituție de credit nu-și dorește să aibă clienți aflați în executare silită. Orice client neperformant înseamnă costuri suplimentare pentru o bancă: cu constituirea de provizioane, cu cheltuieli de executare, cu administrarea acestor credite neperformante.. ”, a declarat Ciprian Chiorean, director juridic al CEC Bank, scrie bugetul.ro
Mircea Stroe, conciliator CSALB, mai spune că, au existat și magistrați care au apelat la CSALB a rezolva problemele cu banca.
„Ca să înțelegeți de ce există dorința consumatorilor de a-și rezolva nemulțumirile cu băncile pe cale amiabilă, vă dau două exemple relevante: am avut dosare de conciliere în care consumatorii au fost magistrațicare au venit cu cereri către CSALB. Cu alte cuvinte, beneficiile concilierii au ajuns să fie înțelese inclusiv de către unii reprezentanți ai sistemului judiciar. Magistrații au înțeles că, în ciuda faptului că sunt mult mai familiarizați cu instanțele de judecată, au mai mult de câștigat într-o procedură alternativă la instanță, derulată în cadrul CSALB. Mai mult, am conciliat și consumatori care veneau din sistemul bancar, dar aveau disfuncționalități în relație cu banca, unii având chiar calitatea de salariați ai băncii respective.
Un avantaj pentru care executările silite sau procesele din instanță ajung să fie soluționate la CSALB este că, în aceste cazuri, pretențiile părților sunt deja exprimate. Se cunoaște exact nivelul datoriei, așteptările instituției de credit cu privire la termenul de plată, cât este dispus consumatorul să plătească. Evident, când se ajunge la executarea silită există și un grad de frustrare pentru că s-au parcurs niște etape și ne-am putea lovi de diverse orgolii sau ambiții. Dar, în general, există o mai mare disponibilitate de a accepta un compromis”, a adăugat Mircea Stroe.
L.M.
