Să începi o viață nouă, să-ți părăsești țara pentru că nu mai este una sigură și să pornești pe un drum necunoscut, cu o cultură diferită decât a ta, nu este un lucru deloc ușor. Refugiații care ajung în Dobrogea primesc un ajutor nesperat din partea autorităților pentru a se integra în România. Asta în condițiile în care problemele cu care se confruntă în momentul în care sosesc în țara noastră sunt uriașe: nu cunosc limba română și nu știu în ce direcție să o ia, cum să se angajeze sau să își înscrie copilul la școală.
Copiii refugiaţi din Ucraina au nevoie, pe lângă necesităţile de bază precum adăpost, mâncare şi căldură, să fie implicaţi în orice fel de activitate educațională și de divertisment coordonată, consecventă și constantă, care să le consume energia într-un mod constructiv.
Costel Aurelian Dumitrașcu, viceprimarul Năvodariului, cută soluții să-i integreze pe copiii ucraineni în activități de petrecere a timpului liber. „Din statisticile Poliției naționale am depășit numărul de 400 de refugiați cazați pe raza orașului Năvodari. Majoritatea dintre ei sunt copii și bineînțeles că suferă după anumite activități. Dimineața ei fac cursuri on-line, dar trebuie să-și consume energia și tocmai de aceea am vorbit la Clubul Sportiv Năvodari, unde avem șase echipe de fotbal juniori, rugby, baschet, volei, handbal, șah, box, kempo, judo și lupte. Încercăm, ușor, ușor, să-i integrăm și pe ei printre copiii noștri ca să facă sport și să uite de situația în care se află. Fetele vor să facă pictură, teatru, dansuri și tocmai de aceea am luat legătura cu Palatul Copiilor, Clubul Copiilor din Năvodari, și de săptămâna viitoare vom începe să-i integrăm pe toți care doresc să participe la activități„, a declarat, pentru Focus Press, viceprimarul Costel Aurelian Dumitrașcu. Refugiații sunt cazați la atât la persoane fizice, cât și la pensiuni sau hoteluri din Năvodari.
Tot viceprimarul Năvodariului atrage atenția asupra faptului că persoanele fizice care găzduiesc gratuit refugiați ucraineni beneficiază de decontarea cheltuielilor de hrană. Sprijinul financiar pe care statul îl asigură pentru fiecare persoană cazată în fiecare zi pentru a acoperi cheltuielile necesare care asigură hrana este de 20 de lei pe zi. Persoanele fizice care locuiesc pe raza orașului Năvodari și găzduiesc refugiaţi trebuie să depună o cerere tip la sediul Direcției Asistență Socială – Centrul de Zi pentru Copii și Persoane în Vârstă, în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni. Dacă cererea este depusă după aceste 3 zile, se va soluționa în luna următoare. În cerere se precizează numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp din luna anterioară pentru care solicită decontarea cheltuielilor de hrană.
Cererea va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere, de o copie a actului de identitate al celui care solicită decontul, dar și de documente care atestă dreptul acestuia de folosință asupra locuinței în care găzduieşte refugiaţii din Ucraina. Modelele cadru de cerere și declarație se găsesc la locația menționată, pe Str. Sănătății, nr. 2 (lângă Serviciul Impozite și Taxe Locale).
Cei mai mulţi refugiaţi care ajung în România sunt în tranzit, deplasându-se cu maşini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre, la Isaccea. În foarte multe situaţii, transportul este asigurat cu maşinile pompierilor (microbuze) până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Starea generală a grupurilor care sosesc la graniţe este de totală epuizare, iar solicitările cele mai frecvente sunt legate de informaţii practice privind formalităţile legale, mijloacele de deplasare spre alte zone ale României şi alte state europene, serviciile de ajutor oferite ori soluţiile de cazare.
De la debutul agresiunii militare din Ucraina, care a dus la un exod fără precedent în Europa, au fost înregistraţi 528 de copii care au intrat neînsoţiţi în România, dintre care 225 sunt în continuare în centrele din ţara noastră. Dintre cele 469.284 de persoane din Ucraina care au intrat în România de la debutul crizei umanitare (24 februarie), 4.019 au depus cereri de azil politic, până în data de 17 martie.
Inspectoratul Școlar Județean Constanţa a anunțat care sunt condițiile necesare în vederea repartizării preșcolarilor ori a elevilor în unitățile de învățământ în care pot desfășura activități educaționale, precum și în instituțiile în care vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere și în vederea înscrierii ca audienți la cursurile unităților de învățământ a minorilor aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intrați pe teritoriul României.
Astfel, părintele/ reprezentantul legal/ elevul major/ autoritatea competentă / reprezentantul Grupului operativ pentru minori neînsoțiți al minorului vor transmite către Comisia de repartizare din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța o cerere conform Anexei b) din OME 3363/10.03.2022:
- pentru preșcolarii/elevii din zona conflictului armat din Ucraina intrați pe teritoriul României, pentru care se solicită calitatea de audient;
- pentru preșcolarii/elevii din zona conflictului armat din Ucraina intrați pe teritoriul României, pentru care se solicită numai participarea la activități educative extracurriculare din cadrul unităților de învățământ sau din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor;
- pentru preșcolarii/elevii din zona conflictului armat din Ucraina intrați pe teritoriul României, care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilități, respectiv care suferă de boli cronice sau care au afecțiuni pentru care sunt spitalizați pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni și pentru care se solicită școlarizarea în unități complexe de asistență medicală de tip spital, în conformitate cu prevederile legale.
Cererile de înscriere pot fi depuse/ transmise, atât în format letric, cât și în format electronic, la Inspectoratul Școlar Județean Constanța. Modelul cererii de înscriere va fi disponibil și în variantă în limba ucraineană și variantă în limba engleză, iar solicitanții pot completa cererea în oricare dintre cele trei limbi.
Organizaţia Salvaţi Copiii lucrează pentru a identifica familiile şi pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia şi alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului. Nevoile acute rămân cele legate de asistenţa umanitară rapidă, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care sunt cazaţi. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecţie a copilului din Ucraina.
Copiii prinşi în zonele de război din Ucraina sunt expuşi riscurilor de înfometare, frig şi trafic de persoane. Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se şi copii neînsoţiţi. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în instituţii de îngrijire a copilului şi sunt în risc crescut de a fi lăsaţi în urmă.
Alexandra VASILE
