Dezbaterea lansată în legătură cu situația financiară a municipiului Constanța a adus nu doar opinii diametral opuse, explicații sau, dimpotrivă, critici, ci și propuneri din partea consilierilor locali municipali, soluții pentru evitarea adâncirii unor probleme. În timp ce primarul Vergil Chițac a declarat, recent, că s-a ajuns la varianta vânzării de terenuri pentru a avea bani pentru investiții precum noul Stadion Farul, aleșii locali au venit cu puncte de vedere ce oferă imaginea completă și clară despre cum stau lucrurile: banii din vânzările de terenuri nu ar acoperi întreaga sumă necesară pentru stadion, chiar ar putea fi utilizați pentru lucrări curente (ca de exemplu asfaltări, reabilitări străzi, parcuri, cu atât mai mult cu cât s-a luat decizia, pe fondul austerității, să fie diminuată suma alocată către Confort Urban – societatea Municipalității – pentru astfel de lucrări). În plus, anumite vânzări de terenuri (ca de exemplu cele de sub case ori cele mici, care întregesc o proprietate privată) se justifică.
Vă prezentăm în continuare puncte de vedere exprimate de consilierii care au răspuns demersului Focus Press de a clarifica situația Municipiului Constanța, în ceea ce privește situația financiară.
Stela Ioan (AUR):
„În acest moment nici nu mai contează cine și pe unde s-a greșit. Urmează o perioadă de criză și inevitabil și administrația locală trebuie să-și ajusteze cheltuielile. Reducerea cheltuielilor este una dintre cele mai rapide modalități de a crește veniturile. Consider că, în viitorul apropiat, aparatul administrativ trebuie să-și facă o prioritizare a cheltuielilor, amânarea celor care nu sunt urgente și excluderea celor excesive. Este inerent ca, într-un aparat administrativ de o așa complexitate, să existe și sectoare ineficiente, să existe și interese locale, să se țină la păstrarea tuturor oamenilor de până acum. E greu să restructurezi acolo unde s-au format niște grupuri, interese, unde funcționează niște mecanisme, în conivență și cu mediul privat. Dar un audit intern al întregului aparat administrativ este necesar și identificate eventualele găuri negre de la bugetul local.
În paralel, trebuie încurajat mediul de afaceri privat. Creșterea taxelor și impozitelor va duce la încurajarea economiei subterane. Din contră, trebuie stimulat mediul privat, scutiri de taxe pentru cei care vor să vină să-și mute afacerile în Constanța.
În legătură cu terenurile, este clar că nu există așa multe terenuri de vânzare, astfel încât să se rezolve toate problemele. Iar terenurile «bune» aflate pe malul mării/lacului, trebuie foarte atent analizate. De exemplu, un teren bun pe malul mării poate face obiectul unui parteneriat public -privat, unde ambele părți vor avea de câștigat. Unde privatul să amenajeze din banii lui un parc, să dezvolte clădiri de birouri în detrimentul blocurilor de locuințe. Și, astfel, avem parcuri logistice unde putem atrage firme, prin scutirea de taxe pe o anumită perioadă. Nu înțeleg de ce nu se dezvoltă, la nivel național, programe de încurajare a investițiilor mari. O mare firmă care-și mută afacerea la noi în județ sau țară creează locuri de muncă, consumă materie primă, sunt plătite impozite pe salarii, CASS etc. Orașul nostru trebuie să se transforme într-un «paradis fiscal» în sensul bun al cuvântului, în caz contrar vom vedea multe afaceri migrând la vecinii bulgari. Sub presiunea publică, Consiliul Local nu va aproba vânzări «sensibile» . Cu toate că prețul de pornire în vânzările de până acum nu e mic, acestea nu vor rezolva toate problemele. Iar în viitor deficitul va fi și mai mare.
În programul de redresare propus de consilierii AUR, sunt multe idei și măsuri pertinente. Eu apreciez ce se face bine în prezent și este de datoria noastră, a fiecărui consilier, să ne gândim cum să ajutăm la o bună administrare a orașului. Mai este mult până la alegeri, când fiecare o să tindă să se desprindă de pluton. Deocamdată trebuie să identificăm soluții urgente. Elaborarea unui plan de atragerea investitorilor, printr-un un set de facilități, atragerea turiștilor străini prin parteneriate cu anumite state, organizarea de festivaluri, care aduc bani mulți în economia locală – sunt doar câteva măsuri care-și vor dovedi eficiența în cel mai scurt timp“.
Ionuț Stoica (FD):
„În calitate de consilier local, am responsabilitatea de a contribui la o administrație locală care nu doar gestionează bugetul orașului, ci îl face să funcționeze în favoarea constănțenilor, cu eficiență, transparență și viziune. Astăzi este evident că Municipiul Constanța nu poate continua cu aceeași abordare bugetară reactivă, construită pe improvizații, soluții de avarie și abandonuri succesive de proiecte. Este timpul să trecem la o strategie bugetară coerentă, orientată pe termen mediu și lung, ancorată în priorități reale și bine gestionată administrativ. Două exemple recente spun totul despre modul defectuos în care Constanța a gestionat investițiile publice: Piața Gării și Bulevardul Madrid. Ambele proiecte au fost lansate cu entuziasm, s-au plătit documentații din bani publici, iar un an mai târziu au fost abandonate complet, fără niciun rezultat concret pentru comunitate. Sumele cheltuite, bani ai constănțenilor, au fost aruncate pe fereastră, iar orașul a rămas fără beneficiile viitoare promise și clar fără potențialii mari investitori. Este un model de eșec administrativ care se repetă constant și care nu mai poate fi tolerat. Mai grav decât abandonul este lipsa urmăririi execuției lucrărilor. Avem situații clare în care Primăria Constanța a plătit, în urmă cu patru ani, servicii pentru mutarea unor monumente de for public, iar până astăzi nu s-a întâmplat nimic. Nicio lucrare realizată, nicio sumă recuperată, nicio sancțiune aplicată. Asemenea cazuri nu sunt excepții, ci simptome ale unui sistem care nu urmărește ce se întâmplă cu banii publici după ce bugetul a fost votat.
Pentru a schimba această realitate, propun o reformă bugetară clară: o strategie bugetară multianuală, asumată prin hotărâre de Consiliu Local, care stabilește proiectele prioritare pentru dezvoltarea orașului, cu o logică a continuității și a responsabilității. Lista acestor proiecte nu trebuie să se modifice în funcție de cicluri electorale sau conjuncturi politice, ci trebuie să reflecte viziunea pe termen lung a Municipiului. Totodată, voi solicita introducerea unui mecanism de raportare publică trimestrială privind toate proiectele finanțate: ce s-a realizat, ce sume s-au cheltuit, ce blocaje au apărut și ce soluții sunt propuse. Această raportare trebuie să fie accesibilă tuturor constănțenilor, nu doar specialiștilor sau consilierilor. Fără transparență reală, încrederea dispare, iar banii publici continuă să fie cheltuiți fără control.
În același timp, consider că în perioada imediat următoare trebuie să acordăm prioritate investițiilor în turism, pentru că aici Constanța are o șansă reală să-și revină economic. Turismul este o resursă pe care nu am exploatat-o nici pe departe la potențialul său real. Reabilitarea Cazinoului este dovada că, atunci când lucrurile sunt făcute bine, rezultatele vin: încasările recente sunt peste așteptări, interesul public este crescut, iar simbolul Constanței revine în circuitul național și internațional. Avem nevoie de mai multe investiții de acest tip: în obiective istorice, spații culturale, evenimente strategice și infrastructură de primire turistică. Acest domeniu poate aduce, pe termen scurt și mediu, nu doar venituri pentru oraș, ci și o reconectare a constănțenilor cu identitatea orașului lor. În acest context, vreau să spun clar că mă opun vânzărilor planificate de patrimoniu. Este o minciună să le spunem constănțenilor că vânzările de terenuri sau clădiri ar rezolva problema cofinanțărilor pentru proiectele europene sau de investiții. În realitate, banii obținuți nu ar acoperi decât o fracțiune nesemnificativă din nevoile reale, iar orașul ar pierde active strategice. Mai mult, pe piața imobiliară actuală, dacă invadăm piața cu oferte, riscăm să vindem mult sub valoarea reală a acestor imobile. Este o abordare iresponsabilă economic, riscantă din punct de vedere fiscal și extrem de dăunătoare pe termen lung. Nu putem vinde ceea ce administrațiile din ultimii aproape 150 de ani au muncit să acumuleze, să întrețină și să lase generațiilor viitoare. Patrimoniul Constanței nu este un stoc de lichidități la dispoziția unei administrații grăbite. Este o moștenire comună, care trebuie conservată, valorificată cu cap și transmisă mai departe. Vânzarea de patrimoniu înseamnă renunțare la viitor în schimbul unui prezent nesigur. Suntem un oraș cu o identitate aparte, moștenitor al unei istorii de peste două milenii, Tomis, orașul civilizației pontice. Nu ne putem permite să rămânem blocați în promisiuni reluate anual, în proiecte începute și abandonate sau în investiții care se opresc la stadiul de planșe colorate.
În ultimii cinci ani, Municipiul Constanța a avut un buget total de aproape 2 miliarde de euro. Este o sumă uriașă, comparabilă cu bugetele unor orașe europene similare. Cu toate acestea, întrebarea rămâne: se văd aceste două miliarde în oraș? Este Constanța mai curată? Mai bine conectată? Mai prietenoasă cu investitorii? Mai atractivă pentru constănțeni? Dacă răspunsul este «nu», atunci este clar că nu banii au lipsit, ci coerența, responsabilitatea și urmărirea rezultatelor. Ca ales local, voi continua să susțin un model de planificare bugetară responsabilă, transparentă și orientată către rezultate concrete. Constanța nu mai are timp de pierdut. Este momentul să construim un buget care nu doar acoperă cheltuieli, ci sprijină dezvoltarea orașului pe termen lung, în mod echilibrat, credibil și demn de moștenirea sa“.
Totodată, invitată la Focus Press pentru un interviu în cadrul căruia să detalieze punctul de vedere exprimat anterior, în legătură cu situația financiară a Municipiului, Adriana Arghirescu (PNL) a declarat, făcând referire acum și la criticile altor consilieri (din opoziție), care susțin că orașul este prost manageriat:
„Trebuie să analizăm aceste declarații și într-o cheie politică. Aceste declarații vin din partea opoziției care există în Consiliul Local și, sigur, menirea opoziției este să critice. Dar criticile trebuie să se bazeze pe fapte concrete, reale, pe cifre, atunci când vorbim despre buget. Și, așa cum vă spuneam într-un comentariu pe care vi l-am transmis, pornim de la execuția bugetară din trimestrul II 2025, pe care Primăria Constanța a prezentat-o în ședința Consiliului Local din 30 iulie și rezultatul financiar al acestui exercițiu pe care l-am aprobat este unul finalizat cu excedent de 110 milioane. Ce înseamnă că avem excedent? Înseamnă că veniturile Municipalității au fost mai mari decât cheltuielile cu 110 milioane.
Tot o afirmație a colegilor noștri din opoziție s-a referit la creditele pe care Primăria Constanța le-a accesat, unul în anul 2023 și unul în anul 2024. În primul rând, nu sunt credite, sunt linii de credit. O linie de credit este o sumă pusă la dispoziție de bancă într-un cont din care faci trageri pe măsura nevoilor. Aceste linii de credit, atunci când mergi la bancă să le obții, te duci cu niște contracte de finanțare aprobate și ele îți asigură așa-numitul cash flow, adică banii din buzunar pe care trebuie să îi ai în momentul în care se execută niște lucrări. Mai concret: să presupunem că într-un anumit proiect executantul care a contractat lucrarea prezintă un deviz și o factură pentru lucrări efectuate lunar. Aceste facturi trebuie achitate, pentru simplul motiv că acel proiect trebuie să continue, să nu mai avem experiența lui Ștefan cel Mare, care a durat ani de zile. În momentul în care ți se prezintă factura la decontare, tu trebuie să ai acei bani care vin dintr-un exercițiu financiar deschis din fonduri europene, dar nu se acordă instantaneu. De fiecare dată tu trebuie să mergi la autoritatea de management cu o documentație (…) Așadar, vine contractorul cu factura, trebuie să o plătești, dar nu ai de unde pentru că, așa cum am spus, fondurile vin mai târziu, după șase luni – un an, și-atunci ai la dispoziție aceste linii de credit. Care ele produc dobândă, că și aceasta era o discuție, numai la suma efectiv consumată. (…)
S-a vorbit și despre creditul Termocentrale – aceasta este o entitate distinctă, cu un buget separat și trebuie discutat tot separat. Acea linie de credit a fost acordată pentru plata gazelor în avans, pentru că furnizorii de gaze nu mai acceptă (…) decât plata în avans. (…) Termocentrale, dacă e să ne referim la exercițiul lor financiar pe 2024, au încheiat cu profit, deci nu este niciun fel de semnal că acolo ar exista probleme, la fel cum nici în bugetul local nu există niciun semnal în momentul acesta că ar exista probleme.
Sigur că trebuie să fim prudenți. Prudența este dată, în primul rând, de această criză fiscal-bugetară în care ne aflăm și de măsurile pe care Guvernul le ia ca să echilibreze bugetul. (…) Nu se oprește niciun proiect. Singurul proiect care este puțin întârziat – dar cei de la Direcția Fonduri Europene monitorizează foarte atent orice întârziere – este la Liceul Pedagogic. Dar ne vom încadra și acolo în termene. Deci, focusul nostru este august 2026, când multe proiecte prin PNRR au dead-line-ul. Deci, nu avem niciun semnal real, dat de cifre, care să ne conducă spre ideea că nu vom continua proiectele. Evident că noi ne dorim să continuăm și proiectele finanțate din bugetul local, care sunt gestionate, în mare parte, de entitatea noastră din subordine – Confort Urban, care se referă la străzi, la parcuri, de toate serviciile de care el este responsabil. Aici ritmul s-a diminuat, într-adevăr, datorită acestor prudențe și se caută și soluții mai economice. (…)
Aceste vânzări de terenuri nu știu de ce sunt așa rău primite de un anumit segment de cetățeni, pentru că în ultimele ședințe de Consiliu Local am avut spețe de vânzări de terenuri care erau fie sub clădiri – clădirea de sub SNC, două depozite de pe Mamaia, unde clădirea era a proprietarului, terenul era al Primăriei și au cerut să îl cumpere… foarte bine, să îl cumpere. A fost chiar un caz care m-a contrariat, care a fost introdus de trei ori pe ordinea de zi, de vânzare a unui teren de sub locuința unei familii și nu s-a întrunit numărul de voturi, pe motiv că acea familie plătește o taxă de concesiune a terenului de 1.000 de euro pe an, versus 200 și ceva de mii de euro, cât era evaluarea terenului respectiv. Nu are logică. (…) Trebuie să ne gândim așa: există terenuri în Constanța pentru care anumiți cetățeni solicită cumpărare. După ce ele intră în Consiliul Local și se dă un aviz de oportunitate, ele sunt evaluate și apoi se organizează o licitație, care nu poți să spui dinainte cine este câștigătorul. Dacă acele terenuri nu sunt, în viziunea administrației, necesare pentru proiecte imediate… – poate, dacă stăm să ne gândim ce vom face peste zece ani, poate că pe terenul acela vom face ceva extraordinar, dar noi trăim acum. Și aceste proiecte trebuie făcute acum.
Știu că opoziția a făcut discuție pe acest subiect, dar atâta timp cât este o procedură – este o altă viziune a opoziției, de acord cu asta, dar deocamdată este un primar în funcție, o coaliție la putere, care are o viziune și ea trebuie implementată. Că nu e de acord opoziția… nici nu trebuie să fie (….)“.
Declarațiile complete pot fi urmărite aici:
La rândul său, Alexandru Sorin Bădoiu (FD) a detaliat punctul de vedere transmis pentru Focus Press, de data aceasta în cadrul unui interviu acordat WAVE RADIO, unde a precizat, printre altele, următoarele:
„Sunt unul dintre consilierii care a votat din proiectele de vânzare terenuri – topicul la mare modă zilele astea –, pentru că am considerat că este și oportun și legal. Orice Municipalitate de pe această planetă are la dispoziție și acest instrument. Numai că acest instrument de vânzare active nu trebuie să fie singular ca viziune de a dezvolta un oraș. Trebuie să fie, efectiv, ultima metodă de rezervă, când efectiv nu găsești altceva ce ai de făcut. Iar la noi, din păcate, începem să observăm că această administrație este în pană de idei, n-are niciun fel de viziune de dezvoltare coerentă, a perpetuat niște modele și proiecte vechi, ale fostei administrații, le-au executat așa cum s-au priceput, adică prost, și dezamăgitor este că nici de acum încolo nu se întrevăd alte metode decât cele clasice, de a vinde proprietăți. Poate fi oportun să consideri că un asset al Primăriei poate fi scos la vânzare, iar apoi, prin vot, te poți împotrivi asupra sumei de vânzare a acelui teren, ceea ce s-a și întâmplat la ultima ședință. Deci, această vânzare nu trebuie văzută ca un bau-bau, dar din punctul meu de vedere, ar trebui început cu o listă de inventar al tuturor activelor, să înțelegem care sunt disponibile și care nu sunt disponibile, iar apoi să vindem, știu și eu, 20 de metri pătrați rătăciți pe lângă curtea unui om, într-un cartier periferic, care nu poate fi folosit de comunitate, și să ajungem către centru, către terenurile de mare interes. (…)“.
Declarațiile complete pot fi urmărite aici:
Vom reveni.
Alexandra CUCU
Citește și:
Constanța trăiește și se dezvoltă din împrumuturi: banii din vânzările de terenuri, “pistol cu apă”
