VIDEO. Constănțenii nu sunt mulțumiți de cum arată pavelele din Zona Peninsulară

Primăria Constanța nu are, în prezent, un proiect pentru înlocuirea pavelelor distruse din zona peninsulară. În acest an, municipalitatea a pierdut fondurile europene necesare pentru etapa a doua de reamenajare a zonei pietonale din centrul istoric al Constanței. Cetățenii sunt nemulțumiți, iar unii ar vrea ca pe străzile pe care este permis traficul rutier să fie turnat asfalt.

Centrul istoric al municipiului Constanța nu va mai fi reabilitat prea curând. După ce a pierdut finanțarea pentru etapa a doua de reabilitare a centrului istoric, Primăria Constanța nu are, în prezent, un proiect pentru înlocuirea pavelelor distruse. Unii constănțeni nu sunt mulțumiți de aceste aspecte.

„Aceste dale nu sunt pentru trafic greu. Ținând cont că este zona veche a orașului cred că sunt potrivite dalele, dar ori să fie restrcționat traficul ori să fie puse unele pentru trafic greu. Este păcat să nu fie reabilitată această zonă, mai ales că și unele clădiri nu arată bine”, a precizat un tânăr.

„Mie nu îmi plac deloc dalele, nu știu cine le-a pus cum le-a pus dar uitați-vă cum arată. Dacă după un an, doi arată așa, cum o să fie după cinci ani?”, a declarat un alt bărbat.

„Știu că pavele au fost montate acum câțiva ani și știu că a fost un proiect nou pentru reabilitarea zonei peninsulare, care a picat. Dacă se merge cu mașina ar trebui pus ceva pentru trafic rutier pentru că uitați în ce hal s-au făcut dalele. Eu merg cu mașina pe aici zilnic și până ies la asfalt numai în gropi o țin. Una peste alta ar trebui făcut ceva. Ori făcută zonă pietonală și lăsată așa, eventual puțin reparată, ori dacă nu să se găsească o soluție decentă pentru ca traficul rutier să funcționeze decent”, a specificat un locuitor al zonei.

„Dalele sunt cam tocite, dar cu bune cu rele, poate fi acceptabil. Normal că oamenii vor să meargă mai mult pe jos. Cred că încă mai sunt bune pavele, dar să vedem cât o să mai țină”, a mai spus un alt cetățean.

Contactați de Focus Press, reprezentanții Primăriei Constanța au transmis că în acest moment nu există un proiect pentru înlocuirea pavelelor.Primăria Constanța, prin Confort Urban a efectuat reparații punctuale, în urmă cu mai bine de un an de zile, în perioada dezbaterilor privind regulamentul de acces în Peninsulă, au spus reprezentanții Confort Urban. Garanția lucrărilor de reparații efectuate de societatea aflată în subordinea Consiliului Local Constanța este de șase luni, după cum au adăugat reprezentanții acesteia.

Ce prevedea proiectul

„Reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al Municipiului Constanța – etapa II“ cuprinde reabilitarea și modernizarea a 27 de străzi și alei, în lungime totală de 2.679m, din Xona Peninsulară. Data începerii proiectului a fost 22 februarie 2021, iar perioada de implementare însuma 111 luni (1.09.2014 – 30.11.2023). Valoarea totală a proiectului este de 37.354.203 lei, TVA inclus, fonduri de la Uniunea Europeană, obținute prin Programul Operațional Regional (POR).

Amplasamentul obiectivului de investiţii se referea la următoarele străzi: Intrare Dragoş Vodă, Strada Plevnei, Strada Mihail Kogalniceanu,Strada Virtuţii, Strada Dragoş Vodă, Strada Ecaterina Varga, Strada Negru Vodă, Strada Vasile Turcanu, Strada Poştei, Strada Calatis, Strada Doinei, Strada C.A. Rosetti, Strada Zambaccian, Strada Sulmona, Strada Orientului, Strada Crangului, Strada 9 Mai, Strada Maior Gheorghe Şonţu, Strada Prof. Ion Cantacuzino, Strada Teodorescu Valahu (fosta Luntrei), Strada Cristea Georgescu, Strada Grigore Tocilescu, Strada Horia, Strada Constantin Brâncoveanu, Strada Reiner Francisc, Strada Basarabi, Strada Traian (Judecătoria Constanţa), precum şi la aleile din zona delimitată de străzile Regina Elisabeta, Remus Opreanu, Reiner Francisc şi Cristea Georgescu, pavimentul de pe platforma statuii Anghel Saligny, scara de acces din strada Termele Romane si scara de acces înspre B-dul Regina Elisabeta.

Potrivit proiectului, trebuiau să se efectueze lucrări pentru realizarea unui sistem rutier adaptat la circulația pietonală, să se introducă instalații de iluminat compuse din corpuri și proiectoare de iluminat, stâlpi metalici și sistem de fixare al stâlpilor (fundațiile), dar și o rețea de canalizare pluvială, care să colecteze apele de pe clădiri și drumuri și să le descărce în rețelele de canalizare existente.

Mihaela GIGULEA