Elena Crețu este un reper cultural în comuna Corbu, fostă profesoară de muzică, care a ales să-și pună întreaga pasiune și energie în păstrarea și promovarea portului popular și a tradițiilor locale.
Prin implicarea sa neobosită, ea insuflă tinerei generații respectul pentru rădăcini și identitate națională, transformând Căminul Cultural într-un spațiu viu al patrimoniului autentic românesc.
Referent cultural la Căminul Cultural din Corbu, Elena Crețu reușește să aprindă în sufletele copiilor și ale localnicilor flacăra identității naționale.
De ziua iei, simbol al feminității și al spiritului românesc, am stat de vorbă cu omul care, prin educație și pasiune, transformă fiecare activitate culturală într-un act de iubire față de tradiție.
Activitatea Elenei Crețu ne demonstrează importanța educației culturale ca fundament al identității naționale.
Prin implicarea constantă și respectul față de valorile autentice, ea reușește să aducă tradiția mai aproape de tineri și de comunitate, contribuind la formarea unor generații conștiente de moștenirea lor spirituală.
Ziua iei devine astfel nu doar o sărbătoare, ci un simbol viu al continuității românești.
Reporter: Ce semnificație are pentru dumneavoastră Ziua Iei și cum este marcată această sărbătoare la Căminul Cultural Corbu?
Elena Crețu: Este clar că ea ține de rădăcinile noastre. Ea simbolizează, în momentul de față, identitatea noastră românească. Prin ea ducem tradițiile mai departe, dar, în special, ea este simbol al feminității.
Reporter: Cum le vorbiți copiilor despre importanța iei și a costumului popular?
Elena Crețu: Având în vedere că reprezintă rădăcinile noastre, este foarte important să se familiarizeze cu portul tradițional al nostru. Noi, la Căminul Cultural, cântăm folclor din toate zonele mari ale țării, iar când interpretăm o melodie din Moldova, de exemplu, costumul popular pe care îl poartă interpretul este cel moldovenesc, iar la fel se procedează pentru fiecare zonă a țării. Eu îmbrac copiii în costumul popular potrivit și ei știu că acesta reprezintă modul prin care purtătorul era identificat după zona din care provenea.
Reporter: Aveți o ie cu valoare sentimentală sau o poveste legată de un port popular pe care îl păstrați cu drag?
Elena Crețu: Am acasă o ie reprezentativă pentru Oltenia. Bunica mea maternă este din Oltenia, iar această ie a ajuns la noi în casă. Fiind un model foarte transparent, nu pot să o port oricând.
Reporter: Ce tradiții locale sunt păstrate cu sfințenie în comuna Corbu?
Elena Crețu: Tradițiile de Crăciun sunt cele care predomină. Cred că, în fiecare localitate rurală, acestea încep să se simtă cu două zile înainte de Crăciun, prin colinde, și se încheie, bineînțeles, cu sorcova în prima zi de An Nou. La noi, în Corbu, desfășurăm și un obicei tradițional numit Lăzărești, care are loc în sâmbăta Floriilor de aproximativ 19 ani.
Reporter: Cum reușiți să le transmiteți generațiilor tinere aceste obiceiuri într-o lume tot mai modernizată?
Elena Crețu: Nu știu dacă întrebarea este grea sau ușoară. Ei vin către Căminul Cultural dorind să desfășoare activități. Inițial, părinții își doresc asta pentru ei. Eu le spun că la Căminul Cultural promovăm folclorul. Ei sunt puțin sceptici, întrebându-se ce înseamnă folclor. Le prezint câteva melodii din filmările pe care le-am adunat de-a lungul anilor, iar apoi încep să capete drag de acest lucru. Urmăresc acasă videoclipuri după ce iau contact cu activitățile noastre și vin la mine spunând: „Doamnă, am descoperit melodia aceasta, am putea să o învățăm să o prezentăm pe scenă.” Și așa lucrurile decurg de la sine.
Reporter: Ce rol are Căminul Cultural în conservarea și promovarea tradițiilor românești?
Elena Crețu: Căminul Cultural are astăzi cel mai important rol în acest sens. El este, după cum spune și numele, o instituție de cultură. Căminul Cultural trebuie să fie spațiul în care se transmite tradiția noastră românească.
Reporter: Ce loc ocupă muzica populară în activitățile culturale ale Căminului?
Elena Crețu: Primul loc. Și nici nu pot să văd altceva pe primul loc.
Reporter: Colaborați cu interpreți sau ansambluri folclorice? Cum ați descrie impactul acestor colaborări asupra comunității?
Elena Crețu: Da, colaborez cu multe localități din județul nostru, chiar și cu unele din județul Tulcea. Organizăm evenimente la Corbu, îi invităm la noi și astfel reușim să aducem în fața publicului urban o diversitate de costume populare, dansuri, obiceiuri, tradiții și melodii din zonele respective.
Reporter: Cum reacționează copiii și tinerii când descoperă cântecele tradiționale românești?
Elena Crețu: După cum spuneam, inițial cu curiozitate, iar apoi prind drag de folclor și vin singuri cu propuneri pe lângă ce le propun eu. Ei vor să cânte și să interpreteze pe scenă melodii care le plac. Profit de copiii cu înclinații muzicale adevărate și îi implic și în alte activități ale căminului.
Reporter: Cum selectați copiii? Mergeți în școli, faceți o selecție anume?
Elena Crețu: Nu merg în școli de douăzeci de ani, de când sunt la Căminul Cultural. Concetățenii mei știu cu ce mă ocup și, an de an, vin copiii spre Căminul Cultural, fie că își doresc sau nu să facă asta.
Reporter: Ce efect are participarea copiilor la activități tradiționale asupra formării lor ca oameni?
Elena Crețu: Efectul este foarte profund. În primul rând, își dezvoltă sentimentul de identitate, apoi crește stima de sine, pentru că trebuie să prezinte ceva pe scenă, lucru pe care nu oricine îl poate face. Ei trec prin emoții puternice și, de la un spectacol la altul, capătă încredere.
Reporter: Credeți că școala și căminul cultural ar trebui să colaboreze mai strâns pentru educația culturală a tinerilor?
Elena Crețu: La Corbu colaborăm deja foarte bine. Am sprijin mare din partea școlii, care aprobă învoirea copiilor pentru spectacole sau reprezentații în alte localități. Susține participarea lor la evenimente, pentru că reprezintă o formă de educație.
Reporter: Ce v-a inspirat să vă implicați în viața culturală a comunității?
Elena Crețu: Mai degrabă a fost un parcurs al vieții. Destinul m-a adus aici. Inițial am fost profesor de muzică, am predat 9 ani în școli, apoi am preluat postul de la Căminul Cultural, unde sunt de 20 de ani. Folclorul este marea mea dragoste, pentru că am cântat de când eram la grădiniță și am fost selectată de educatoare. Și în școală învățătoarele mă încurajau spre această zonă interpretativă.
Reporter: De unde vă luați energia și motivația pentru a continua munca în slujba tinerilor?
Elena Crețu: Pe primul loc sunt acordurile folclorice, care transmit emoții greu de descris în cuvinte. Apoi dorința copiilor de a cânta și de a-și exprima emoțiile pe scenă, aprecierile publicului, fie el de față sau din mediul online, și, nu în ultimul rând, sprijinul conducerii primăriei.
Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal să slujiți cultura?
Elena Crețu: A sluji cultura înseamnă a fi alături de rădăcinile noastre, de tradiție. Nu spun că nu tind spre modernitate, dar este mare lucru să reușim să ținem tinerii conectați la trecutul nostru.
Reporter: Dacă ați putea alege o imagine care să reprezinte spiritul cultural al comunei Corbu, care ar fi aceea?
Elena Crețu: Corbu, după cum știu eu, este un simbol al inteligenței și înțelepciunii. Aș crea un corb cu o banderolă cu motive tradiționale, mândru.
Reporter: Ce visuri aveți pentru viitorul Căminului Cultural Corbu?
Elena Crețu: Sunt în proces de atribuire a denumirii instituției după marele profesor, muzicolog și preot Anton Uncu, cel care a creat antologia „Onul”. Apoi, doresc să modernizez spațiul interior, care este puțin învechit. Mai visez la o cameră în care să pot păstra, prin expoziție, toate artefactele adunate în timp.
Reporter: Un mic muzeu?
Elena Crețu: Da, un mic muzeu.
Reporter: Ce mesaj ați transmite celor care lucrează cu tinerii, cum ar fi inspectorii Gabriela Roșca și Victoria Radu, de la Primăria Năvodari, și vor să păstreze vie identitatea românească?
Elena Crețu: Cei care lucrează cu tinerii, în special angajații căminelor culturale, păstrează identitatea și tradiția noastră. Le transmit să nu renunțe niciodată. Prin acești oameni cultura merge mai departe, pentru că se transmite doar prin oameni.
Reporter: Ce mesaj doriți să transmiteți cu ocazia Zilei Universale a Iei?
Elena Crețu: Ziua Universală a Iei este tot ce ne definește pe noi ca nație și popor. Sunt popoare care nu au un costum tradițional sau care nu au unul atât de frumos ca al nostru. Deși suntem în Dobrogea, astăzi sunt îmbrăcată într-un costum popular din zona Someșului, care mi s-a părut cel mai potrivit, fiind foarte colorat și lucrat cu migală. Le spun celor care lucrează cu tinerii să țină stindardul sus.
Reporter: Vă mulțumim!
Elena Crețu: Mulțumesc și eu.
A consemnat Alexandra VASILE
