Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru au susținut un briefing după reuniunea Task-force, convocată de premierul Nicolae Ciucă, pe tema măsurilor pe care România le gestionează în urma agresiunii militare ruse din Ucraina.
Legat de asistența medicală acordată până acum refugiaților, ministrul Alexandru Rafila a declarat.
„O scurtă intervenție legată de acordarea asistenței medicale refugiaților din Ucraina. Dumneavoastră știți că Ministerul Sănătății a stabilit toate elementele legate de posibilitatea acordării asistenței medicale tuturor persoanelor care vin din Ucraina, până la urmă. În momentul de față, numărul de solicitări la nivelul sistemului de sănătate este redus. Au fost 107 solicitări la serviciile de ambulanță, 177 de persoane s-au prezentat la unitățile de primiri-urgențe și circa 80 de persoane sunt internate, în momentul de față, în spitalele din România. Un element care ne interesează în mod deosebit este posibilitatea de a evalua persoanele refugiate, atunci când ajung în centrele organizate de inspectoratele județene pentru situații de urgență și autoritățile locale, încât să poate fi identificate persoanele, mai ales copiii, dacă au boli transmisibile.“
Dintre refugiații rămași în România, 43% – 33.961 sunt minori, dintre ei, 24.000 având vârsta școlară.
„Am avut întrevederi atât cu elevii ucraineni, cât și cu profesori din Ucraina. În urma acestor discuții, a rezultat foarte clar că sunt două categorii de elevi. În primul rând, sunt acei elevi care doresc și au făcut cereri pentru a fi audienți în sistemul de învățământ românesc, pe curriculum românesc. Săptămâna trecută am avut 601 elevi înscriși ca audienți în școlile din România. În acest moment avem 810 elevi înscriși ca audienți în școlile din România și mai sunt de procesat încă 330 de cereri, până la 1.140. Deci, la începutul săptămânii viitoare, vom avea 1.140 de elevi înscriși în școlile din România pe curriculum românesc, dintr-un total de aproape 34.000. Repet, cea de a doua categorie, care este cea mai numeroasă, este aceea a elevilor ucraineni care doresc să continue școala după curriculum ucrainean. Pentru acest lucru, au nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea școlilor românești, este vorba de spații, este vorba de echipamente electronice care le vor fi puse la dispoziție. Această decizie are legătură cu siguranță și cu ceea ce au anunțat autoritățile ucrainene că suspendă examenele naționale în acest an. Este suficient să frecventezi cursurile online pentru a avea certificat de absolvire, fie că vorbim de gimnaziu, fie că vorbim de liceu“, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu.
În ceea ce privește piața locurilor de muncă, refugiații nu s-au înghesuit să ocupe locurile disponibile.
„În momentul de față, în România sunt înregistrate 3.286 de contracte de muncă ale unor cetățeni ucraineni, cu 728 mai multe decât în data de 24 februarie, când a debutat conflictul și, de asemenea, avem 355 de cetățeni ucraineni care s-au înregistrat la Agențiile Județene de Ocupare și Formare în vederea căutării unui loc de muncă. Ei primesc în momentul de față consiliere, astfel încât, în funcție de ceea ce știu dumnealor să facă, de ce atribuții au, să fie îndrumați către un loc de muncă adecvat. De asemenea, există în România un număr de 143 de companii care și-au exprimat intenția de a oferi un număr de 3.135 de locuri de muncă și pentru cetățeni ucraineni. Atenție, nu sunt dedicate exclusiv cetăţenilor ucraineni. În măsura în care există cetățeni români care doresc să le ocupe o pot face la fel de bine. De altfel, la nivelul întregii țări, un număr de 4.300 de companii oferă, în momentul de față, un număr de 33.800 de locuri de muncă vacante, iar șomajul este la un minim istoric, deși suntem într-o perioadă de criză și venim după o altă perioadă de criză, și anume: pe luna februarie, ultima lună raportată, este 2,67%; în ianuarie a fost 2,68%, iar media anului trecut a fost de 2,69%. Există unele persoane sau o parte a societății care au temeri că există riscul ca aceşti cetăţeni ucraineni care vin ne vor fura nouă locurile de muncă. Să știți că avem un număr foarte mare de locuri de muncă declarate vacante în mod constant de către angajatori, motiv pentru care am și mărit contingentul de lucrători non-UE la 100.000 pentru anul acesta, prin hotărâre de guvern, față de 50.000, cât a fost anul trecut și, de asemenea, din discuțiile pe care le purtăm în mod constant cu mediul de afaceri rezultă că dumnealor ar avea nevoie de aproximativ 250.000 de persoane pentru a le angaja, pentru a-şi desfășura activitatea în condiții optime. Și tot dumnealor spun că dacă ar găsi aceste 250.000 de persoane imediat piața ar mai avea nevoie de încă 250.000 de persoane pentru că toate companiile vor să se dezvolte, să își mărească cifra de afaceri și așa mai departe. Pe de altă parte, cetățenii și non-UE şi ucraineni, care vin în România, să știți că pe lângă faptul că nu ne fură niciun loc de muncă, aduc plusvaloare economiei românești, o dată prin faptul ca aceste companii se extind, își măresc cifra de afaceri și profiturile și a doua oară prin faptul că și statul își mărește taxele și impozitele pe care le colectează, ştiţi bine CAS, CASS și impozit pe venit“a precizat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat de la Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale.
C.S.
