Rubrica “File de istorie” este un demers dedicat promovării turismului cultural, de conștientizare asupra patrimoniului național. Deși prin discuțiile în cadrul acestei rubrici ne-am propus să aducem în atenție Dobrogea, evenimente atât de importante precum referendumul din Republica Moldova și alegerile prezidențiale din această țară nu ne puteau lăsa indiferenți. La inițiativa lui Andrei Neagu (ArtAntik Gallery), invitatul special a fost diplomatul Dorin Popescu. Mai mult, în virtutea evenimentelor din Republica Moldova, un grup de tineri moldoveni care studiază sau lucrează în Constanța au dorit să afle, de la diplomatul Dorin Popescu, mai multe despre eventuala integrare în Uniunea Europeană – și-au exprimat temeri și au dorit să afle care sunt beneficiile.
Deși am fi preferat ca discuțiile să se deruleze la galeria de artă din strada Arhiepiscopiei nr. 19 din Constanța, o clădire care a aparținut lui Mihail Coiciu (politician născut la Cahul, gubernia Basarabia, Imperiul Rus), din rațiuni tehnice, interviul s-a desfășurat la sediul Focus Press, pentru a mijloci interacțiunea dintre diplomatul Dorin Popescu și tinerii moldoveni.
Emisiunea “File de istorie. Republica Moldova, încotro? Retrospective și perspective istorice” a cuprins și o serie de întrebări care să clarifice parcursul Republicii Moldova, de la declararea independenței față de Moscova și până în momentul actual, când moldovenii au decis, în data de 20 octombrie a.c., prin referendum, ca parcursul pro-european să fie înscris în Constituția țării. Ce înseamnă acest referendum? Un demers curajos al președintelui Maia Sandu, intrată în turul doi al alegerilor prezidențiale. În acest context, diplomatul Dorin Popescu a explicat de ce este impotant ca cetățenii Republicii Moldova să voteze Maia Sandu și care este pericolul Federației Ruse.
Dorin Popescu: În 1991 Republica Moldova și-a declarat independența. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova. Independența față de Moscova, și a declarat-o simultan cu Ucraina, țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania –n.r.) etc. Unele din țările care și-au declarat atunci independența (…) au devenit țări membre ale Uniunii Europene și țări membre NATO – este vorba despre țările baltice -, alte țări au avut o dezvoltare mai puțin fericită, mai puțin spectaculoasă, precum Ucraina, Republica Moldova, chiar și Georgia. Din 1991, de 33 de ani, Republica Moldova se străduiește să-și confere un profil identitar, să-și construiască un vector geopolitic. Nu a reușit până în momentul de față. De ce? O parte a populației trăiește în mirajul lumii ruse (…), o alta tânjește, firește, către aspirația europeană. Cei doi vectori, estul și vestul, au coabitat, timp de 33 de ani, în Republica Moldova, astfel că Republica Moldova a fost victimă a iluziei neutralității coabitării între cei doi vectori politici. Estul și proiecțiile imperialiste ale Rusiei imperialiste, care, în Republica Moldova, încearcă să sugereze că Republica Moldova ar aparține unui continent mental și unui presupus model comportamental euro-asiatic. Moscova construiește o serie de teorii mincinoase, prefabricate, potrivit cărora Republica Moldova ar fi parte al acestui continent care se dezvoltă cu structuri și instituții specifice. Prietenii Republicii Moldova, prietenii săi adevărați, au decis ca acel nod gordian care ține Republica Moldova captivă în indecizie, captivă în confuzie, să fie tăiat și au propus ca vectorul de integrare europeană să fie un obiectiv strategic al Republicii Moldova. Și, ca atare, actuala conducere a Republicii Moldova, de orientare pro-europeană, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a inițiat un referendum constituțional, deci cu putere Constituțională, nu cu caracter consultativ (…), prin care cetățenii sunt întrebați dacă susțin modificarea Constituției astfel încât în Constituție să se legifereze ca obiectiv strategic integrarea europeană a Republicii Moldova (…) S-au obținut avizele necesare de la Curtea Constituțională etc. și, pe data de 20 octombrie a avut loc referendumul urmare a căruia, cu o majoritate foarte subțire dintre cei care au fost prezenți, votul majoritar a fost DA. Adică, majoritatea simplă a celor prezenți a declarat că susțin modificarea Constituției. Ce trebuie făcut în continuare: decizia suverană, liber exprimată, trebuie implementată în Constituție. (…) Ce înseamnă asta? Nici unul din guvernele, nici unul din regimurile pro-ruse care pot urma în Republica Moldova nu vor mai trebui să ignore, nu au motive să ignore Constituția Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, au obligația să ducă o politică circumscrisă obiectivului strategic. Simultan, au avut loc alegeri prezidențiale, urmare cărora s-au stabilit candidații pentru turul al doilea, care va avea loc în data de 30 noiembrie.
Reporter: Ar putea avea Maia Sandu probleme ca urmare a rezultatului de la referendum sau va scrie istorie și din acest punct de vedere – al alegerilor prezidențiale?
Dorin Popescu: Nu este suficient, în actualul context politic și geopolitic din Republica Moldova și din vecinătate ca majoritatea cetățenilor din Republica Moldova să fi optat pentru integrarea europeană ca obiectiv strategic al Republicii Moldova. Este necesară o politică de orientare pro-europeană, care să securizeze pentru cel puțin un mandat, un ciclu politic, această străduință și năzuință a cetățenilor Republicii Moldova. Deci, este imperios necesar ca, pe lângă această decizie la referendum, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale să fie ales un președinte pro-european și, din cei doi, acesta este Maia Sandu. Dar este necesar ca și la alegerile parlamentare din vara anului 2025 sau, dacă vor avea loc alegeri anticipate, oricum, la alegerile parlamentare cetățenii Republicii Moldova să construiască din nou o majoritate pro-europeană. Deci, trebuie să vedem acest demers al Republicii Moldova de a ieși din statutul de gubernie rusească (gubernie – subdiviziune administrativă cea mai importantă a Imperiului Rus – n.r.), din sfera de influență rusească, pentru că această neutralitate și această coabitare înseamnă, de fapt, menținerea Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei. (…) Eu văd cele trei evenimente – referendumul, alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare legate. De ce? Pentru că, dacă la toate cele trei momente electorale cetățenii Republicii Moldova aleg figuri politice și instituții de orientare pro-europeană, înseamnă că vor crea ceea ce eu numesc punctul de ireversibilitate a opțiunii pro-europene a Republicii Moldova. Acest punct de reversibilitate conține cele trei puncte legate, complementare: referendum, președinte pro-european și parlament pro-european. Zădarnic vom înscrie în Constituție cursul pro-european dacă nu e nimeni capabil să securizeze acolo, ca și regim de conducere pro-european, zădarnic dacă nu există un președinte pro-european acolo, zădarnic dacă nu va fi un parlament pro-european. Deci, care este miza alegerilor (referendum și turul 1 al alegerilor prezidențiale): ieșirea din mocirla în care o menține, ideologic și hibrid, Federașia Rusă, ieșirea ei din starea gri care nu-i promite nici un viitor, îi promite pauperitate, sărăcie, indecizie, confuzie, instabilitate și insecuritate (…) Europa, de cealaltă parte, oferă condiții de securitate.
Reporter: Rusia ce pierde, de fapt? Iar Maia Sandu… devine o țintă?
Dorin Popescu: Maia Sandu este o țintă de foarte multă vreme. De ce? Pentru că abnegația și dăruirea și devotamentul pentru proiectul pro-european au transformat-o în țintă sigură și predilectă pentru regimul de la Kremlin. Ce pierde Federația Rusă? Prin declanșarea fazei militare împotriva Ucrainei și prin războiul împotriva Ucrainei, Federația Rusă creează doar un preambul pentru războaie mult mai ample. Obiectivul Federației Ruse este acela de a reintra în grupul acela elitist care decide viitoarea ordine mondială. Federația Rusă, în momentul de față, nu mai face parte din grupul elitist care decide noua ordine mondială. Cum vrea să facă parte din nou? Printr-un proiect imperialist care conține ocupări teritoriale în unele din țările din vecinătatea sa și re-vasalizarea geo-politică a unora dintre aceste țări. Pe scurt, URSS 2.0. Un proiect sovietic de forma URSS care începe cu Ucraina – ocupări teritoriale, tentative de ocupări teritoriale și vasalizare a ceea ce mai rămâne neocupat din Ucraina; va continua cu Republica Moldova – ocupare teritorială sau vasalizare, va continua cu Republica Belarus (…), va continua cu Caucazul (…). Deci, acesta este proiectul. Miza mare a Federației Ruse este să nu piardă Republica Moldova din orbita sa, pentru că mizează Federația Rusă că va ajunge cu trupele în vecinătatea frontierei Republicii Moldova cu Ucraina, încercând, în anii ce vor urma (…), să străpungă frontul sudic din Ucraina și să ajungă cu trupe să cucerească orașele Herson, Nikolaiev, Odesa, iar după cucerirea orașului Odessa și a regiunii Odesa, să ajungă cu trupe în Republica Moldova și să pedepsească Republica Moldova inclusiv printr-un regim total de ocupație pentru îndrăzneala sa de a voi și de a visa altceva decât ce decide și gândește țarul de la Kremlin (…) Noi credem că Republica Moldova este o țară mică și nu prezintă interes pentru Federația Rusă, însă, din această perspectivă a proiectului de refacere a URSS, Republica Moldova este a doua țintă imediată a agresiunii militare imperialiste și teritoriale a Federației Ruse, după Ucraina. (…)
Interviul integral poate fi urmărit în materialul VIDEO. Tot acolo puteți afla ce au întrebat tinerii din Republica Moldova, în legătură cu Uniunea Europeană și ce a răspuns diplomatul Dorin Popescu.
Alexandra CUCU
